Ministerul Apărării rus a prezentat miercuri noi detalii despre presupusul atac ucrainean cu drone care ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai, în regiunea Novgorod, în noaptea de 28 spre 29 decembrie.
Potrivit autorităților de la Moscova, atacul ar fi fost lansat cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv și ar fi survolat mai multe regiuni ruse, inclusiv Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod, informează EFE și AFP, citate de Agerpres.
Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a afirmat că dronele au fost lansate „din puncte diferite” și au acționat „coordonat”, ceea ce ar indica, în versiunea Moscovei, un atac „selectiv și atent planificat”.
Ministerul Apărării rus susține că 49 de drone au fost doborâte în regiunea Briansk, una în Smolensk și 41 în Novgorod și că atacul nu a provocat victime sau pagube, inclusiv la reședința prezidențială.
În sprijinul afirmațiilor sale, instituția a publicat o înregistrare video cu epava unei drone și o hartă care ar arăta traiectoria aparatelor de zbor.
Autoritățile ruse au început să denunțe public presupusul atac la începutul săptămânii, Kremlinul afirmând că incidentul ar submina negocierile de pace privind Ucraina și calificându-l inclusiv drept „un atac împotriva președintelui american Donald Trump”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia își va înăspri poziția în negocierile de pace, fără a oferi detalii suplimentare.
Ucraina a respins categoric acuzațiile, calificându-le drept o invenție menită să justifice noi atacuri rusești și să blocheze orice progres diplomatic. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că povestea atacului este „complet fabricată”, iar ministrul ucrainean de externe a subliniat că Moscova nu a prezentat dovezi credibile.
Reacțiile internaționale au fost împărțite. Iranul și Belarus au condamnat presupusul atac, în timp ce mai multe state occidentale, inclusiv Franța, și-au exprimat scepticismul, invocând lipsa de dovezi. La Washington, administrația americană a evitat comentarii suplimentare, iar comunitatea de informații a păstrat tăcerea.
Este pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, când Moscova afirmă public că reședința liderului rus ar fi fost ținta unui atac extern.
În contrast, autoritățile de la Kiev au raportat de-a lungul războiului peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui ucrainean, inclusiv în primele zile ale invaziei, când luptele ajunseseră în apropierea administrației prezidențiale din capitală.