Succesul politic al lui Andy Burnham depinde de capacitatea sa de a îndepărta Marea Britanie de valul de populism naționalist care l-a adus pe Donald Trump în prim-planul politicii mondiale.
Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat pe viitorul prim-ministru al Regatului Unit să studieze ascensiunea președintelui american și – intenționat sau nu – să adopte unele dintre metodele sale pentru confruntările politice cu dreapta, care îl așteaptă, scrie Politico.
„Trump este foarte nepopular în Marea Britanie”, a declarat Luke Tryl, director executiv al More in Common UK, un think tank și institut de sondare a opiniei publice. „Dar chiar și oamenii care nu-l suportă spun: măcar face ceea ce spune că va face.” Faptul că este perceput ca fiind permanent activ este ceva ce Burnham „poate învăța” de la populiștii antisistem precum Trump, a adăugat Tryl.
Burnham, noul lider al Partidului Laburist de centru-stânga, preia funcția de prim-ministru al Regatului Unit luni. El a fost propulsat la conducere de colegii săi, care se tem că partidul ar putea fi zdrobit la următoarele alegeri generale după luni de greșeli și scandaluri sub conducerea premierului în exercițiu, Keir Starmer.
- Premierul Marii Britanii și-a anunțat demisia. Keir Starmer a prezentat calendarul pentru ce urmează
- Cine este Andy Burnham, politicianul care se pregătește să-i ia locul lui Keir Starmer
Partidul populist de extremă dreapta Reform UK - înființat în urmă cu cinci ani și condus de aliatul lui Trump, Nigel Farage - a obținut rezultate spectaculoase în recentele alegeri din întreaga țară, spulberând bastioanele tradiționale ale laburiștilor și conducând în sondajele naționale de peste un an.
Parlamentarii laburiști speră că Burnham poate fi outsiderul cu o imagine proaspătă care să refacă relația deteriorată a partidului cu alegătorii tot mai cinici pe care i-a pierdut. De ani de zile, el spune clar care este miza pentru partid: dacă Laburiștii eșuează, politica britanică riscă să urmeze exemplul Statelor Unite și să aleagă cel mai de dreapta guvern din istoria sa.
„Fie că ne place sau nu, Donald Trump și Nigel Farage au reușit să se conecteze cu oamenii care simt că politicienii i-au neglijat”, au scris Burnham și coautorul său, Steve Rotheram, în cartea lor din 2024, Head North. Pentru a răspunde nevoilor milioanelor de alegători din clasa muncitoare, au argumentat ei, Partidul Laburist trebuie „să ducă lupta împotriva dreptei radicale chiar pe terenul pe care aceasta pretinde că îl stăpânește”.
Totul începe prin valorificarea furiei outsiderului respins. Există semne că atât Trump, cât și Burnham sunt motivați de resentimente personale față de elitele politice care odinioară îi priveau de sus și de dorința de a răsturna vechea ierarhie a snobilor.
Mulți comentatori au remarcat că experiența lui Trump, care s-a confruntat cu disprețul elitelor bogate și influente ale Americii pe vremea când era dezvoltator imobiliar, i-a alimentat misiunea politică. Esențial este faptul că abilitatea lui Trump de a transmite sentimentul că a fost respins de establishment a rezonat cu alegătorii care se simt și ei abandonați de aceleași elite.
Burnham a fost, dacă se poate spune așa, și mai direct decât Trump în privința propriilor frustrări. În Head North, Burnham, pe atunci primar al Greater Manchester, și Rotheram, primarul Liverpoolului, au descris cum erau tratați ca „cetățeni de mâna a doua” în perioada în care erau deputați, de către politicienii elitisti din Londra: „Vrem să știți cum ne-am simțit când am auzit acele voci batjocoritoare pe coridoarele puterii.”
În acel pasaj al cărții, Burnham și Rotheram li se adresau nepoților lor. Însă mulți alegători din regiunile nordice de unde provin știu deja cum este să fie ignorați de centru.
Burnham nu ratează nicio ocazie să se prezinte drept un outsider provenit din fostele zone industriale ale clasei muncitoare din nordul Angliei, iar această poziționare poate funcționa, spun analiștii. Cu accentul său regional, el pare „autentic” și nu dă impresia că face parte din establishmentul londonez pentru mulți alegători care au susținut Partidul Laburist acum doi ani, dar între timp l-au abandonat, afirmă consultantul politic Deborah Mattinson, fost director de strategie al partidului înaintea alegerilor din 2024.
Mattinson lucrează în prezent la noi sondaje și focus grupuri pentru Progressive Policy Institute, un think tank cu sediul la Washington. „În esență, oamenii sunt foarte furioși și foarte nerăbdători”, spune ea. „Acești alegători esențiali din clasa muncitoare sunt și mai nerăbdători să vadă schimbări și sunt foarte sceptici că politicienii sunt capabili să le ofere.”
Să vorbești cu toată lumea, tot timpul
Farage domină reflectarea politicii britanice în presă, în timp ce activitatea frenetică a lui Trump pe rețelele sociale stabilește adesea agenda știrilor la nivel mondial.
Burnham nu are aceeași influență, dar folosește canale directe pentru a comunica cu publicul. Publică frecvent videoclipuri de tip selfie, într-un stil relaxat și colocvial, construindu-și o imagine informală menită să le arate alegătorilor că este unul de-al lor.
„Trump și Farage comunică permanent cu oamenii”, spune Tryl, de la More in Common. „Pur și simplu vorbesc direct. Cred că este foarte important să fii prezent pe mai multe canale — X, TikTok, Instagram și toate celelalte platforme — pentru a ajunge la oameni.”
Dacă Burnham reușește să stabilească această conexiune cu alegătorii, ce dorește să le transmită?
Deocamdată, detaliile programului său politic sunt neclare. Însă proiectul său pentru Marea Britanie, așa cum este prezentat în Head North, are în centru un transfer radical al puterii din Londra către comunitățile și regiunile din întreaga țară. Burnham crede că reproducerea modelului prin care a condus Manchester timp de nouă ani ca primar poate transforma Regatul Unit și reda speranța comunităților uitate.
Atât Mattinson, cât și Tryl au găsit dovezi că agenda descentralizării poate fi atractivă pentru alegători, care consideră că regiunile lor au fost neglijate de Londra.
Dar ambii sunt convinși că Burnham nu trebuie să piardă din vedere principala preocupare a publicului: reducerea costului vieții. Pentru multe familii, cheltuielile zilnice au ajuns la niveluri nesustenabile, inflația accelerând în anii de după pandemie, în timp ce salariile nu au ținut pasul.
În Statele Unite, Trump a plătit un preț politic pentru impactul războiului cu Iran asupra costului vieții. Burnham ar face bine să țină cont de această lecție: costul vieții este, de departe, cea mai importantă problemă pentru alegătorii britanici, potrivit numeroaselor sondaje și focus grupuri, și alimentează frustrarea care se transformă adesea în furie în rândul celor care l-au votat pe Starmer în 2024 sperând că le va îmbunătăți viața.
„Există o dorință reală ca în primele șase luni ale mandatului său să se vadă acțiuni rapide, în special în privința costului vieții”, spune Tryl. Descentralizarea poate fi bine primită de alegători, dar Burnham „trebuie să o lege de problemele concrete ale vieții de zi cu zi”, adaugă Mattinson.
Fereastra foarte îngustă a lui Burnham
Alegătorii sunt din ce în ce mai dispuși să îmbrățișeze soluții radicale. Un focus grup realizat luna trecută de Politico în Makerfield, noua circumscripție parlamentară a lui Burnham, și organizat de Public First, a arătat că alegătorii sunt sceptici în privința capacității oricărui politician de a le îmbunătăți viața.
More in Common îi întreabă în mod regulat pe respondenți dacă instituțiile britanice ar trebui păstrate și îmbunătățite sau, dimpotrivă, lăsate să se prăbușească. „În prezent, încă avem o majoritate în tabăra celor care spun «să le păstrăm și să le îmbunătățim» — 60%”, a declarat Tryl săptămâna trecută, la Westminster. „Dar 40% sunt în tabăra «să ardă tot», iar aceasta este o statistică destul de îngrijorătoare.”
Deși Trump însuși nu este popular, mulți participanți la focus grupuri apreciază faptul că, cel puțin, pare să obțină rezultate și să facă ceea ce spune că va face, indiferent de opoziția pe care o întâmpină. „Oamenii își doresc cu adevărat un lider puternic”, adaugă Mattinson.
Burnham are „o fereastră extrem de îngustă” pentru a-i convinge pe foștii susținători ai Partidului Laburist să îi mai acorde o șansă, spune Mattinson. „Va trebui să apară în prim-plan cu forță și să dea impresia unui guvern nou, cu adevărat diferit.”
Burnham a declarat că își dorește un stil de politică mai consensual, colaborând cu partidele rivale, atât de stânga, cât și de dreapta, pentru a găsi soluții, în loc să urmărească doar câștiguri politice de moment. Însă cel mai mare risc pentru el pare să fie că alegătorii, deveniți foarte nerăbdători, nu vor fi dispuși să aștepte schimbarea culturii politice înainte de a vedea rezultate concrete.
Poate că Burnham a învățat deja de la Trump că trebuie să producă un impact imediat odată ce preia puterea, așa cum a făcut președintele american la începutul celui de-al doilea mandat al său în acest an.
„Sunt pregătit”, a declarat Burnham vineri, când a preluat oficial conducerea Partidului Laburist. „Am un plan.”
