Carlo Masala, cercetător german în domeniul științelor politice, a scris un volum de non-ficțiune, bazat pe rapoarte, documente și interviuri, care explorează o întrebare pusă frecvent în ultimii ani: Ce se întâmplă dacă Rusia câștigă războiul din Ucraina? Este un scenariu pe care l-au analizat și la care s-au gândit mulți lideri politici, comandanți militari și experți în strategii de apărare.
Ce va face Vladimir Putin dacă, de exemplu, regimul de la Kiev se prăbușește, iar Rusia reușește să impună un om al Kremlinului la conducerea Ucrainei? Care ar fi următorul pas pe care l-ar face președintele Rusiei?
Întrebarea este esențială în contextul nevoii de a dezvolta noile doctrine de apărare ale statelor membre NATO, mai ales pentru flancul estic al alianței și pentru apărarea Uniunii Europene.
Răspunsul la întrebare va influența direct dezvoltarea industriei de apărare, achizițiile militare, colaborarea din UE, dar și cea din NATO.
Carlo Masala își începe cartea cu un episod plasat în anul 2028, în care militarii ruși provoacă o criză în Estonia, atacând orașul de graniță Narva dinspre nord și dinspre est și preluând controlul asupra punctelor de trecere a frontierei din zona localității.
„Oamenii au fost treziți în zorii zilei de explozii. Două brigăzi ruse invadează Narva din nord și din est. Atacatorii… îi copleșesc rapid pe soldații estonieni de la frontieră.
Soldații ruși întâmpină o rezistență redusă, iar acolo unde o întâlnesc, o înăbușă rapid. Ei beneficiază de sprijinul unei părți a populației civile locale, care a fost aprovizionată cu arme de calibru mic și mitraliere în săptămânile și lunile precedente.
Situat în zona de frontieră cu Rusia, Narva este al treilea oraș ca mărime din Estonia, cu o populație de 57.000 de locuitori. A fost cucerit în câteva ore. La răsăritul soarelui, steagul rus flutură pe turnul primăriei. Clipuri video cu ridicarea drapelului sunt publicate pe rețelele de socializare în timp real, folosindu-se cu hashtag-ul #DayOfReturn”, scrie Carlo Masala, în debutul cărții “Dacă Rusia învinge”.
Poarta Focșanilor
Un astfel de atac, precum cel descris de expertul german ar putea avea loc și asupra României, în situația în care Ucraina și Moldova intră din nou sub influența Kremlinului.
El s-ar putea desfășura pe culoarul Porții Focșanilor, o vulnerabilitate geografică a României, menționată în ultimele săptămâni atât de generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, cât și de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major al armatei române.
„Poarta Focșanilor e un punct vulnerabil. Am spus în câteva rânduri că NATO ar trebui să trateze Poarta Focșanilor la fel cum tratează Poarta Suwalki”, a declarat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Zona la care acesta face referire este o porțiune de câmpie cu o lățime de 80-100 de kilometri, aflată între Focșani și Galați, la granița de est a României cu Moldova și Ucraina, foarte apropiată de gurile Dunării.
Terenul extrem de plat permite unei armate inamice să dezvolte un atac combinat fără a exista posibilitatea de apărare, utilizând forme de relief, cum ar fi înălțimile unor movile, dealuri sau munți.
„Poarta Focșanilor este o problemă de securitate la fel cum este Coridorul Suwalki pentru țările baltice şi Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcțiile operativ-strategice sunt proiectate în funcție de geografia statelor.
Pentru noi, Poarta Focșanilor, ca şi pentru baltici, Suwalki, rămân o vulnerabilitate. Noi avem în planurile noastre toate capabilitățile implicate astfel încât vulnerabilitățile să fie eliminate. Nu este nicio îngrijorare, nici pentru românii care locuiesc în Moldova, nici pentru românii din Transilvania sau din zona de sud a României.
Alianța are toată determinarea necesară pentru a nu ceda niciun centimetru din teritoriul NATO, iar Armata României cu atât mai mult”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad, comandantul forțelor militare române.
De ce blochează Putin negocierile de pace?
Carlo Masala explică, bazându-se pe date și declarații din surse deschise, că Vladimir Putin nu mai caută pacea - nici în Ucraina și nici în altă parte.
Rusia a intrat într-o logică a războiului, iar autoritatea lui Putin se bazează pe criză și pe menținerea stării de urgență. Această nouă realitate a războiului permanent îi permite să controleze instituțiile, agențiile și ministerele, dar și să reprime cu ușurință orice formă de opoziție.
Încetarea focului și revenirea la o economie de pace ar genera o serie de nemulțumiri interne legate de pierderile de vieți omenești pe front, de susținerea celor răniți, dar și de scăderea drastică a nivelului de trai. Toate aceste neajunsuri și tensiuni ar putea întoarce o mare parte dintre oameni împotriva lui Putin.
Mecanismul de război pe care l-a creat liderul rus pentru a-și menține puterea îl împiedică acum să caute o soluție de pace în Ucraina.
Imediat după semnarea capitulării Ucrainei, apar critici la adresa celor care au susținut în mod vocal sprijinul militar și politic pentru Ucraina în timpul războiului cu Rusia.
Argumentul invocat în principal de partidele populiste, atât de dreapta, cât și de stânga, este rezumat cel mai bine de cuvintele viitorului președinte francez din partidul Rassemblement National (fostul Front National).
În timpul campaniei sale, acesta a declarat: Țările belicoase nu numai că și-au ruinat aproape propriile economii, dar au și prelungit inutil acest război – al cărui rezultat final ar fi putut fi atins acum un an și jumătate – privând mii, dacă nu sute de mii de ucraineni de șansa de a fi în viață astăzi.
Carlo Masala, cartea "Dacă Rusia învinge"
Deși Volodimir Zelenski și autoritățile de la Kiev s-au arătat dispuse la compromisuri, inclusiv teritoriale, Putin a adus constant în discuții cereri imposibil de acceptat. De exemplu: solicitarea ca NATO să se retragă din statele est-europene sau garanții că Ucraina nu va adera niciodată la alianța nord-atlantică și renunțarea la dezvoltarea sistemelor de apărare.
Cererile maximaliste ale lui Putin au blocat și blochează orice negociere. Astfel, ideea că Rusia și Putin au pornit pe un drum fără întoarcere e mult mai aproape de realitate decât orice alt tip de abordare.
Putin provoacă NATO
E esențial ca liderii europeni și guvernele statelor democratice să înțeleagă că singura cale realistă de a opri războiul e condiționată de înfrângerea Rusiei.
Jurnalistul american George F. Will, într-un articol din Washington Post, observa recent că încălcările spațiilor aeriene din România, Polonia, Danemarca și Germania confirmă faptul că Putin caută modalități pentru a genera un conflict cu NATO.
Scopul său nu este închiderea războiului din Ucraina, ci declanșarea altora, crearea de tensiuni în Uniunea Europeană, distrugerea solidarității occidentale și recâștigarea controlului nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra Republicii Moldova, urmată de presiuni pentru retragerea NATO din Europa de Est, pe care Vladimir Putin o vede în continuare ca făcând parte de drept din sfera de influență a Rusiei.
„Putin a pășit pe covorul roșu al lui Donald Trump în Alaska, apoi nu a luat niciuna dintre măsurile referitoare la Ucraina pe care Trump le-a considerat necesare pentru ca Rusia să evite consecințe foarte grave, cum le-a numit președintele american.
În schimb, Putin a intensificat atacurile rusești. Cunoscător al ezitării occidentale, liderul de la Kremlin a anticipat probabil reacția pe care a stârnit-o actuala sa serie de agresiuni disprețuitoare. Trump a declarat doar că nu-i place situația creată”, a scris George F. Will, pentru Washington Post.