În data de 28 iulie 2024, la înmormântarea spionului KGB Mihai Caraman, este fotografiată o coroană de flori pe care scria: „Mihaela și Mircea Geoană, condoleanțe”. La vremea respectivă, fostul secretar general adjunct al NATO era răsfățatul sondajelor de opinie, fiind cotat cu prima șansă de a ajunge președintele României.
„Lupta politică și electorală a atins cele mai de jos limite și voi sesiza instituțiile statului român pentru uzurparea identității, înscenare și propagare de știri false”, a scris la vremea respectivă Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.
„A apărut o <știre> cum că în numele meu s-a trimis o coroană de flori la înmormântarea lui Mihai Caraman. Nimic mai fals! Nu am trimis nicio coroană. Nu știu cine s-a gândit să o trimită și să o fotografieze pentru a face o mare <știre> din asta, dar eu nu am avut nicio legătură”, a mai anunțat el.
„Pare să facă parte dintr-un joc politic degradant. Am încredere că instituțiile statului român vor face lumină în această speță, care afectează atât imaginea mea, dar și interesele instituției pe care o reprezint”, a subliniat fostul oficial al NATO.
Nimeni nu bănuia atunci că acea coroană a reprezentat prima mutare de șah a unor actori din umbră care, acum, au declanșat un atac fără precedent la adresa stabilității României.
După cele întâmplate în ultimele zile, se înțelege mai bine că acea coroană de flori a fost un mesaj direct adresat lui Mircea Geoană că a „trădat rețeaua” și că va plăti.
Mircea Geoană a fost ministru de Externe în perioada 2000-2004, iar în ultimul său an de mandat, brusc, în poziția de consilier personal apare Călin Georgescu, actualul candidat la președinție.
„Este interesantă metamorfoza acestui om. Când l-am întâlnit, când eram ministru de Externe, la Clubul de la Roma, la BNR, profund pro-occidental, profund pro-NATO şi UE, interesat în teme globale, mi-a făcut o impresie bună. Şi, de aceea, pentru că eram în Consiliul de Securitate al ONU şi ca ministru de Externe reprezentam România acolo, l-am desemnat pentru că avea caracteristicile profesionale de a fi consilier onorific pe teme globale”, a declarat Mircea Geoană, după apariția informației despre legătura dintre cei doi candidați în alegerile prezidențiale din România.
Toate firele duc la DIE
Mihai Caraman a murit în iulie 2024, dar nu înainte de a fi martorul unei noi expansiuni a Kremlinului spre vest, declanșarea unui război hibrid împotriva lumii occidentale, dar și unul real, prin invadarea militară a Ucrainei de către Rusia.
S-a stins din viață la 96 de ani, după ce a trăit retras într-o vilă din Cheia, Prahova, paradoxal, într-o Românie devenită un stâlp al stabilității NATO, organizație pe care a spionat-o în numele Kremlinului vreme de un deceniu.
Moștenirea lăsată de el României poartă astăzi un nume - Călin Georgescu și e pe cale să ducă la cea mai mare criză politică și socială din țara noastră de după Revoluția din 1989.
Pe ordinea de zi a şedinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Klaus Iohannis, președintele României
Toate firele din spatele candidatului independent care a șocat o mare parte a opiniei publice de la noi, dar și lumea occidentală, obținând peste două milioane de voturi și câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale duc la DIE (Direcția de Informații Externe) din perioada comunistă, serviciu penetrat de Kremlin.
Mulți spioni ai DIE au rămas activi și după 1990, recunoscători KGB-ului care a pus serios umărul la dărâmarea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
Iliescu dă un semnal Moscovei
Vreme de un deceniu, între 1958 și 1968, rețeaua Caraman a sustras documente militare din birourile NATO și le-a transferat serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice.
„Beneficiarii informațiilor obținute prin rețeaua Caraman au fost atât liderii de la București, cât și serviciile sovietice de informații”, scrie Florian Banu, în cartea sa „De la SSI la SIE, o istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989)”.
„Potrivit datelor disponibile, copii ale materialelor informative redactate de rezidența DIE din Paris pe probleme NATO au mers, până în anul 1964, la Moscova. Ulterior, către omologii sovietici se trimiteau doar sinteze informative”, a mai scris cercetătorul Florian Banu, în cartea sa.
La scurt timp după prăbușirea regimului Nicolae Ceaușescu, în data de 18 ianuarie, Ion Iliescu, din postura de șef al statului, îl numește pe Mihai Caraman adjunct al ministrului Apărării Naționale, funcție în care la acea vreme era generalul Nicolae Militaru, un agent de influență al Kremlinului în România.
Marea problemă este cum s-a ajuns ca 2 milioane de oameni să voteze un necunoscut, dar asta nu mai e treaba Curții Constituționale. În primul rând, e treaba AEP să afle cu ce bani. Domnul Georgescu ne-a spus că n-a cheltuit niciun ban, a arătat cheltuieli zero.
Traian Băsescu, fost președinte al României
Caraman ajunge imediat șeful CIE (Centrul de Informații Externe), noul nume dat după Revoluție fostului DIE, schimbat din nou, mai târziu, în SIE.
Decizia lui Iliescu, și el un om politic român cu puternice legături cu Moscova, de a numi un „inamic” al statelor occidentale la conducerea spionajului românesc, a reprezentat o declarație politică de încredere adresată Moscovei, garanția că țara noastră nu va ieși de sub influența Kremlinului.
Un emanat al rețelei
Călin Georgescu este o creație a rețelei Caraman din interiorul României, care s-a răspândit în instituții și agenții guvernamentale, controlează și influențează grupuri de pensionari din Armată și fosta Securitate, derulează afaceri și e implicată politic, fiind prezentă, pe tot parcursul ultimelor decenii, în zone de decizie și influență a societății.
Sergiu Celac, fost translator al lui Nicolae Ceaușescu, devine ministru de Externe al României, imediat după prăbușirea regimului comunist și rămâne în funcție până în data de 28 iunie 1990.
În această perioadă lucrează direct cu Mihai Caraman la „reconfigurarea serviciului de spionaj, când a integrat în organigrama MAE primul buget acoperit al agenției”, se arată într-un articol publicat de site-ul de investigație Captura.
Călin Georgescu a lucrat ani de zile în umbra lui Celac, gravitând în jurul celui din urmă în perioada când acesta era ambasador în Marea Britanie, 20 decembrie 1990 - 1996.
De asemenea, Călin Georgescu ajunge în Clubul de la Roma, acolo unde Sergiu Celac a deținut funcția de vicepreședinte.
La înmormântarea lui Mihai Caraman, din iulie, au participat Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe, important lider politic, Nicolae Ulieru, primul purtător de cuvânt al SRI, Stelian Nistor, actor, Bartolomeu Săvoiu, general în rezervă și mare maestru mason și alții, evenimentul fiind și o mică ridicare a cortinei, scoțându-i la lumină pe câțiva dintre cei care au gravitat în jurul lui Caraman și a asociaților săi pe parcursul timpului.
Călin Georgescu: Singura șansă a României e înțelepciunea rusească
Candidatul la președinție Călin Georgescu e un produs al acestei lumi tenebroase, populată de securiști, foști spioni care au lucrat și pentru Kremlin, agenți de influență, care au păstrat legăturile cu Moscova și după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Strategia actuală a Rusiei iese la suprafață în mai toate acțiunile și declarațiile lui Călin Georgescu: „Singura șansă a României este înțelepciunea rusească”, a declarat candidatul, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Faptul că lideri politici au anunțat că întreaga campanie a lui Călin Georgescu a fost finanțată din afară arată că România este victima unui atac fără precedent, fiind pe punctul de a deveni o victimă a războiului hibrid, declanșat de Rusia în Europa.
„Mă întrebați un lucru evident, pe care îl știu şi eu, îl știți şi dumneavoastră. E un sistem, nu știu cât e de legal, am înțeles cum s-a folosit sistemul. Acum, sursa de finanțare este de urmărit”, a declarat Marcel Ciolacu, liderul PSD, marele învins al alegerilor prezidențiale.
„Toate partidele nu au făcut acest lucru pentru că legea prevede niște plafoane pentru cheltuielile pe online. Banii folosiți în ceea ce s-a întâmplat sunt mult mai mulți decât cei prevăzuți în lege, asta înseamnă că sursa de finanțare a fost una externă. Eu nu sunt procuror şi nu sunt judecător, nu e treaba mea, este treaba celorlalte autorități, altei puteri în statul român”, a mai anunțat Marcel Ciolacu.
Greșeala de la Baroul București
Consilierul personal al lui Călin Georgescu este avocatul Doru T. Costea. Acesta e un profesionist cunoscut al Baroului București, implicat în multe activități civice.
A apărat mulți jurnaliști dați în judecată de cei criticați în articole de presă. De asemenea, a anunțat pe pagina sa de Facebook că își oferă serviciile legale, gratuit, victimelor agresiunilor sexuale ale profesorului Alfred Bulai.
Conform unor surse SpotMedia, avocatul Costea a lucrat sau a colaborat cel puțin o scurtă perioadă de timp cu Direcția de Informații Externe din perioada Nicolae Ceaușescu.
Contactat telefonic, acesta a negat informația, dar nu a explicat cu ce s-a ocupat, începând cu anul 1981, când a declarat că a terminat Facultatea de Drept, și cel puțin până în anul 1983 când a intrat în Baroul București.
„E o greșeală la Baroul București”, a spus domnul Costea, fără a oferi explicații suplimentare, deranjat de atenția acordată de presă în ultimele zile, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Cititorii mai tineri trebuie să știe că în timpul regimului comunist, imediat după ce se încheia o formă de școlarizare - profesională, liceală sau facultate - absolventul primea o repartiție pentru un loc de muncă, fiind obligat să se angajeze.
Dacă nu „intra în câmpul muncii”, acesta era pasibil de arestare pentru vagabondaj, judecare și condamnare la muncă forțată sau închisoare.
O formă de disperare
Faptul că una dintre cele mai cuprinzătoare, puternice și influente rețele secrete din societatea românească a ieșit la lumină și a investit sute de milioane de euro pentru a aduce la conducerea României un candidat fascist, antisemit, aflat sub influența Kremlinului arată o formă de disperare din partea Moscovei.
Atacul hibrid al unei puteri străine asupra țării noastre, de o intensitate cum nu a mai fost sesizată din timpul Revoluției din 1989, indică faptul că Rusia își folosește toate armele și toate resursele pentru a destabiliza România, o componentă strategică pentru securitatea flancului estic al NATO și protejarea Moldovei.