România, considerată până recent una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, a intrat în recesiune și se confruntă acum cu unii dintre cei mai slabi indicatori economici din Uniunea Europeană.
Contextul este complicat de creșterea prețurilor la energie și de tensiunile geopolitice provocate de războiul din Orientul Mijlociu, arată o analiză publicată de Bloomberg.
Un restaurant închis după 15 ani: „De data aceasta sunt prea multe probleme”
După ani de creștere alimentată în principal de consum și de politici bugetare generoase, economia României se confruntă acum cu o corecție dureroasă. În același timp, conflictul regional și scumpirea energiei afectează piețele emergente și îi determină pe investitori să devină mai prudenți.
Pentru antreprenori, schimbarea de climat economic este deja vizibilă. Adrian Selăreanu, proprietarul unui restaurant din București, spune că afacerea sa nu a mai rezistat după creșterea costurilor și scăderea numărului de clienți.
Pentru a se menține pe linia de plutire, el a schimbat furnizorii și a redus personalul, ajungând să își servească singur clienții împreună cu soția sa.
„Oamenii pur și simplu nu își mai permit să vină la restaurant, iar eu nu îmi permit să scad prețurile fără să intru pe pierdere”, spune antreprenorul.
„Sunt un antreprenor foarte rezistent și am trecut prin multe perioade dificile, inclusiv pandemia, dar de data aceasta sunt prea multe probleme în același timp”, a adăugat el.
După 15 ani de activitate, Selăreanu își închide restaurantul și ia în calcul să revină în domeniul construcțiilor, unde a lucrat înainte.
România, la coada mai multor clasamente economice din UE
Potrivit Bloomberg, România se situează în ultimii doi ani la coada mai multor indicatori economici din Uniunea Europeană.
Astfel, țara are cel mai mare deficit comercial, unul dintre cele mai mari deficite bugetare, cea mai ridicată inflație din UE și costuri de împrumut printre cele mai ridicate din regiune, comparabile cu cele ale Ungariei.
În paralel, scena politică încearcă cu dificultate să găsească soluții pentru reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice. O dezbatere recentă privind bugetul s-a transformat într-un schimb de atacuri între partidele din coaliția de guvernare, alianță care reunește patru formațiuni cu viziuni economice diferite, remarcă Bloomberg.
Austeritatea reduce deficitul, dar împinge economia în recesiune
Măsurile de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului au avut și efecte economice negative. Institutul Național de Statistică a anunțat că economia României s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce înseamnă intrarea în recesiune tehnică.
Pe piețele financiare, obligațiunile românești denominate în dolari au fost printre cele mai slabe performere din rândul economiilor emergente, iar randamentul titlurilor scadente în 2053 a urcat la 6,61%.
Economiștii avertizează că România este foarte expusă șocurilor externe. „România este extrem de vulnerabilă la șocuri externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai ridicat din regiune”, au arătat economiștii de la organizația Concordia, care reprezintă peste 4.000 de companii.
„Acest lucru limitează spațiul de manevră al guvernului pentru a susține investițiile și creșterea economică”, au adăugat aceștia.
Mii de firme închise, iar cererea internă scade
Declinul cererii interne începe să afecteze și mediul de afaceri. Potrivit unui studiu al firmei de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie, majoritatea din sectorul serviciilor orientate către consumatori.
Scăderea cererii afectează inclusiv mari jucători internaționali. Retailerul francez Carrefour, prezent pe piața românească de aproape 25 de ani, a decis să își vândă operațiunile din România, după ce divizia locală a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 21 de milioane de euro.
Modelul economic bazat pe consum începe să se schimbe
După aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, produsul intern brut pe cap de locuitor al României s-a multiplicat de patru ori.
Totuși, creșterea economică a fost alimentată în principal de consum, susținut de majorări salariale și reduceri de taxe decise de guverne.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că acest model trebuie schimbat. „Pentru mult prea mult timp, modelul nostru de creștere a fost bazat pe consum, alimentat de deficite externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost o iluzie a prosperității, care a erodat fundamentele economiei. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția vine cu un cost de tranziție”, a declarat ministrul.
Guvernul intenționează să crească investițiile publice la un nivel record de 100 de miliarde de lei, o creștere de aproximativ 28% față de anul trecut.
Presiunea deficitului și ascensiunea extremei drepte
Premierul Ilie Bolojan conduce o coaliție fragilă formată din patru partide, care trebuie să reducă un deficit bugetar ce a depășit 9% din PIB în 2024, punctează Bloomberg. Guvernul a majorat taxele pe consum și accizele, ceea ce a permis reducerea deficitului și chiar apariția unui mic excedent bugetar în luna ianuarie - primul din ultimii șapte ani.
Totuși, reformele mai dificile - precum reducerea unor beneficii sociale sau anularea unor reduceri de taxe - generează tensiuni politice și sociale.
În acest context, partidele de extremă dreaptă conduc în unele sondaje de opinie.
România ar putea pica în„capcana venitului mediu”
Economiștii avertizează că România ar putea intra în așa-numita „capcană a venitului mediu” — situația în care o economie crește rapid ca urmare a costurilor reduse ale forței de muncă, dar nu reușește să devină competitivă prin producție cu valoare adăugată mare.
Un exemplu este industria auto. Deși Dacia a înregistrat o creștere de 3% a vânzărilor în Europa anul trecut, Renault a decis ca noile sale modele electrice și hibride accesibile să fie produse în Turcia, nu la uzina din Mioveni.
Economistul-șef al Raiffeisen, Ionuț Dumitru, spune că firmele trebuie să devină mai eficiente. „Nevoia companiilor din România de a-și îmbunătăți eficiența în toate sectoarele este mai importantă ca oricând. Afacerile orientate spre consum și industria ospitalității nu vor dispărea, dar antreprenorii nu mai pot sta pasivi și aștepta stimulente guvernamentale pentru a-și crește profiturile”, afirmă el.