Cel mai departe de AUR, din punct de vedere ideologic și intelectual, este chiar USR PLUS; dacă cineva vrea cu tot dinadinsul să identifice asemănări cu AUR, atunci se poate uita chiar în curtea PNL, înspre grupul care a susținut referendumul pentru redefinirea familiei sau, mai recent, înpre discursul naționalist promovat de lideri ai partidului. Iar Florin Cîțu știe asta, dar inversează povestea, tehnică folosită exemplar și de PSD, care a preluat, ironic și ducund în ridicol, inițiativa Fără penali în funcții publice.
Florin Cîțu a anunțat că va notifica Uniunea Europeană și SUA despre presupusa alianță dintre USR PLUS și AUR, adică un partid cu platformă extremistă. Ce face de fapt liderul liberal e să spună el povestea adversarului USR PLUS. Din punct de vedere strategic, este bine sfătuit. Cine controlează narațiunea este în avantaj, pentru că îl forțează pe celălalt să fie în defensivă, să răspundă temelor definite, acestea fiind în mod esențial pseudo-teme, fake-uri, fumingene. Important e ca adversarul să nu mai aibă spațiu pentru critici și pentru propriile teme. În loc să se vorbească despre schimbarea ministrului Justiției și înlocuirea fulger cu un politician de casă, care să dea în câteva ore un aviz refuzat de minsitrul revocat discreționar, se vorbește despre o presupusă „alianță toxică” dintre USR PLUS și AUR. În loc ca tema la care prim-ministrul să răspundă să fie recompensele din PNDL 3 pentru primarii liberali, în schimbul susținerii lor la conducerea partidului – așadar folosirea pârghiilor guvernamentale pentru un folos politic personal – , dezbaterea să fie despre pericolul de a aduce extremismul în mainstream.
Dar Florin Cîțu nu ar fi putut face asta fără materialul adversarului, adică al USR PLUS. Lipsa unui mesaj unitar al liderilor pluseriști, indecizia, șovăiala publică, lipsa unui centru decizional esențial în comunicarea de criză au făcut ca USR PLUS să piardă terenul narativ. Să lași pe altul să îți spună povestea este dezastruos.
Nu există nicio alianță între USR PLUS și AUR, nici măcar una oportunistă. Mai mult, USR PLUS intenționează să depună propria moțiune de cenzură, nu să cauționeze una scrisă de politicienii AUR, un partid cu platformă extremistă, populistă și care reprezintă un pericol pentru societatea românească. Aici nu există dubii.
Dar cum s-a ajuns la alăturarea USR PLUS și AUR?
Ca orice fake news, există aici un sfertadevăr exploatat și decontextualizat și manipulat apoi într-un folos politic. Asta e definiția fake news-ului și ceea ce face Florin Cîțu se încadrează în acest registru. Prilejul i-a fost servit de politicienii USR PLUS care, joi, au vorbit despre cooptarea AUR într-o moțiune care să răstoarne Guvernul Cîțu.
Vineri, Dacian Cioloș a negat orice alianță cu AUR, dar deja prea târziu, mai ales că apropierea de AUR, chiar și o simplă tatonare, a stârnit reacții negative în societate. O astfel de legitimare a AUR ar fi mult mai dezastruoasă decât Guvernul Cîțu și, mai mult, ar fisura și mai mult încrederea în politică, ceea ce se traduce prin dezimplicare civică, absenteism electoral și o reprezentare politică vulnerabilizată.
Orice interpretare cum că ar fi o moțiune comună a USR PLUS și AUR este răuvoitoare și nu ne intimidează. E doar retorică pentru a ne face să cedăm și nu o vom face. Această moțiune e inițiată de noi și e nevoie de mai multe semnături decât avem noi la dispoziție în Parlamentul României.
Dacian Cioloș
Răsturnând adevărul și spunând el povestea, Florin Cîțu țintește și vulnerabilizarea adversarului pe terenul pe care acesta are legitimitate mai mare - terenul european, Cioloș fiind președintele unui grup parlamentar din PE, Renew Europe.
Dacian Cioloș este, în acest moment, variabilă rezistentă din USR PLUS, "jumătatea" care nu are nicio funcție politică în țară, astfel încât nu poate fi bănuit/învinovățit că alege calea moțiunii de cenzură, nu a demisiei din Guvern, pentru a-și păstra o funcție. Și mai este ceva: intenționează, și a spus-o de câteva ori, o candidatură la prezidențiale, așa că decredibilizarea lui ar servi mai multor scopuri.
Alăturarea URS PLUS și AUR pe agendă este însă vina primilor, care au înțeles prea târziu că scopul nu scuză orice mijloace și mai ales că pun la dispoziția PNL o muniție simbolică colosală. În toate bătăliile politice, semantica este crucială, s-au dus războaie pentru cuvinte - recent pomenea într-un interviu pentru Spotmedia profesorul de științe politice de la Houston, Alin Fumurescu, despre războiul pentru a numi Războiul civil din SUA unul de secesiune, și nu de rebeliune. Oamenii apără și luptă pentru simboluri, nu pentru un partid sau altul.
Cauzele pentru care USR PLUS a pierdut narațiunea și se vede pus acum în postura unui ascultător al poveștii unde el e personaj, deși nu l-a întrebat nimeni și nu a verificat nimeni cu el autenticitatea poveștii, din contra, sunt cele care țin de clivajul de autoritate din USR PLUS.
Dacă la PNL punctajul de partid este străveziu și simplist - adică așa cum spune manualul, să repeți cuvinte și sintagme familiare și mai ales care nu pot fi scoase din context și resemantizate - la USR PLUS el nu doar că lipsește, dar se spun bucăți diferite de poveste, nu există decizie și strategie unitară de comunicare, rolurile nu sunt atribuite, ci fiecare urcă și coboară de pe scenă, lăsând altora oportunitatea de a le explica utilitatea în poveste.
Citește mai multe despre criza din guvern:
Citește și câteva analize marca Spot pe acest subiect:
