Cheltuielile uriașe ale SUA pentru războiul din Iran stârnesc critici dure la vârful ONU.
Cele două miliarde de dolari cheltuite zilnic de Donald Trump pentru războiul din Iran ar fi putut finanța salvarea a peste 87 de milioane de vieți, avertizează Tom Fletcher, șeful agenției umanitare a ONU.
„Pentru fiecare zi a acestui conflict se cheltuiesc 2 miliarde de dolari. Ținta mea totală pentru un plan hiper-prioritizat de salvare a 87 de milioane de vieți este de 23 de miliarde de dolari. Am fi putut finanța acest plan în mai puțin de două săptămâni de război nechibzuit. Acum, desigur, nu mai putem”, a declarat Fletcher, citat de The Guardian.
„Normalizarea” amenințărilor, un risc global
Oficialul ONU avertizează că nu doar costurile sunt îngrijorătoare, ci și tonul discursului public.
„Ideea că este în regulă să spui «vom arunca lucruri în aer, vă vom bombarda înapoi în epoca de piatră, vă vom distruge civilizația» – normalizarea acestui tip de limbaj este extrem de periculoasă”, a spus Fletcher.
El a adăugat că astfel de mesaje „le oferă mai multă libertate tuturor celorlalți autocrați aspiranți din lume” să adopte tactici similare, inclusiv atacuri asupra civililor și infrastructurii civile, cu încălcarea dreptului internațional.
Criză „cataclismică” a ajutorului umanitar
Fletcher, care conduce operațiunile umanitare ale ONU, spune că se confruntă cu o criză de finanțare fără precedent. Bugetul său este redus cu aproximativ 50%, iar ținta de 23 de miliarde de dolari este în prezent subfinanțată cu circa 10 miliarde.
Reducerile nu vin doar din SUA, ci și din Europa, pe fondul presiunilor bugetare și al creșterii cheltuielilor pentru apărare.
„Statisticile mele nu arată bine. Banii scad, nevoile cresc și este un tipar al eșecului, așa că trebuie să facem lucrurile diferit”, a explicat oficialul ONU.
Efecte globale: inflație și mai multă sărăcie
Războiul din Iran are deja efecte în lanț asupra economiei globale, avertizează Fletcher. Inflația la alimente și combustibili se apropie de 20%, iar efectul va fi resimțit o lungă perioadă de timp în regiunile vulnerabile.
„Vom resimți impactul ani la rând în Africa subsahariană și Africa de Est, împingând mult mai mulți oameni în sărăcie”, a spus el.
Relația cu administrația Trump: „un montagne russe”
Fletcher descrie relațiile ONU cu administrația americană drept „un adevărat montagne russe”, dar spune că a reușit să mai reducă din suspiciuni.
„Există o diferență între arta guvernării și «arta imobiliară»”, a explicat el, referindu-se la stilul echipei lui Trump.
„Pentru cei din domeniul guvernării, strângerea de mână vine la finalul procesului… În «arta imobiliară», strângerea de mână vine prima – «am încredere în această persoană?» și apoi «hai să facem acordul».”, a punctat Fletcher.
Dilema finanțării condiționate
Un alt punct sensibil vizează condițiile atașate finanțărilor externe, inclusiv celor americane, mai ales când acestea includ cerințe noi legate de teme precum avortul sau drepturile persoanelor transgender.
„Întrebarea este dacă acceptăm acești bani în aceste condiții, știind că vor salva milioane de vieți sau nu?”, a spus Fletcher, precizând că nu intenționează să accepte astfel de compromisuri.
Sistemul internațional, tot mai fragil
Oficialul ONU avertizează că ordinea globală construită după Al Doilea Război Mondial este sub presiune. Consiliul de Securitate este „complet polarizat”, iar statele membre nu îl mai văd ca pe un instrument eficient pentru menținerea păcii.
În paralel, reducerile de ajutor extern – inclusiv renunțarea Marii Britanii la ținta de 0,7% din venitul național pentru asistență – riscă să amplifice pierderile de vieți la nivel global.
Apel pentru protejarea lucrătorilor umanitari
Fletcher a atras atenția și asupra riscurilor tot mai mari pentru lucrătorii umanitari. Peste 1.000 au fost uciși în ultimii trei ani, mulți în urma atacurilor cu drone.
„Suntem serviciile de urgență și totuși a devenit cumva acceptabil să fim uciși în aceste proporții. Nu există responsabilitate pentru cei care ne ucid”, a spus el.
Mesajul său pentru liderii globali este direct: „Nu ne mai dați doar declarații generale. Sunați, identificați-i pe cei care ne ucid, opriți înarmarea celor care fac asta.”
G.P.