Autopsia unui congres. Cum au reușit liberalii să transforme democrația de partid în dinamită și să se detoneze

Opinia publică din România a asistat sâmbătă la o confruntare tensionată, violentă și complicată în care a fost implicat PNL, partidul care controlează guvernarea din noiembrie 2019.
Autopsia unui congres. Cum au reușit liberalii să transforme democrația de partid în dinamită și să se detoneze
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Congresul liberalilor a avut ca scop desemnarea unei noi conduceri, competiția desfășurându-se între Florin Cîțu, cel care deține poziția de prim-ministru, și Ludovic Orban, președintele partidului și președintele Camerei Deputaților.

Cei doi lideri au început să se confrunte încă din primăvară, fiecare încercând să primească susținerea cât mai multor filiale. Această competiție internă s-a transformat într-una națională, Executivul fiind blocat din cauza tensiunilor dintre cele două tabere.

În dispută a intrat și președintele Klaus Iohannis, care l-a susținut direct pe actualul prim-ministru.

„Îl încurajez pe Florin să continue şi să nu se teamă şi pe liberali să rămână la guvernare. (…) Florin Cîţu nu are motive să demisioneze sau să fie demis”, le-a spus președintele jurnaliștilor.

Un câștigător și nicio rezolvare a crizei politice

În urma unui congres complicat, desfășurat la Romexpo, București, la care au participat și votat 4.860 de delegați, Florin Cîțu îl învinge pe Ludovic Orban, obținând 2.878 de voturi.

Această victorie nu aduce nicio rezolvare crizei politice din țară, care e condusă de un guvern minoritar (PNL-UDMR), iar USR-PLUS, partidul care poate asigura majoritatea parlamentară, a anunțat că nu se întoarce în coaliție dacă Florin Cîțu își păstrează poziția de prim-ministru.

ADVERTISING

În acest moment, ne îndreptăm spre un guvern minoritar, condus de PNL, cu susținere PSD.

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, a declarat în mai multe rânduri că nu va susține un guvern PNL și va vota moțiunea de cenzură inițiată de USR-PLUS și AUR, a cărui traseu parlamentar a fost blocat de o plângere la Curtea Constituțională.

Congresul PNL a reprezentat o operațiune agresivă, dar democratică, de preluare a controlului partidului de către Klaus Iohannis, prin intermediul lui Florin Cîțu, de la Ludovic Orban.

Acesta din urmă, la eveniment, a mizat totul pe-o singură carte, aceea de a-i “umili” pe cei doi rivali.

Orban, folosindu-se de susținerea a 40% dintre delegați, a creat o atmosferă ostilă la adresa lui Iohannis, participant la congres, dar mai ales la adresa lui Florin Cîțu, care a fost huiduit pe tot parcursul discursului său.

Dar n-a fost suficient pentru ca Orban să-și păstreze poziția de președinte al partidului, influența lui Iohannis e încă foarte mare, iar acesta și-a folosit-o pentru a-l impune pe Florin Cîțu.

Florin Cîțu, un lider liberal fără susținători

Actualul prim-ministru n-are nicio legătură cu baza partidului. Nu e recunoscut ca lider în teritoriu, fiind perceput mai degrabă ca “omul cu banii”, cum a spus unul dintre delegați.

Lipsa de experiență politică s-a văzut și prin faptul că n-a avut niciun control asupra desfășurării evenimentelor de la Romexpo, fiind mereu cu un pas în spatele lui Ludovic Orban.

SustinereCituPNL
Mai multe pancarte aruncate pe scaune, aduse în grabă de echipa lui Florin Cîțu pentru a face față presiunii susținătorilor lui Ludovic Orban - Foto: SpotMedia.ro

Susținătorii acestuia din urmă erau foarte vocali și s-au manifestat ostil la adresa lui Cîțu încă de la venirea acestuia la eveniment, fiind huiduit copios.

Abia după câteva ore, oamenii lui Cîțu s-au regrupat și au început, anemic, să-și susțină candidatul și să fluture pancarte cu “echipa câștigătoare” și “Florin Cîțu, președinte”.

Susținătorii lui Orban l-au pus în dificultate și pe Klaus Iohannis, când acesta și-a ținut discursul, contestând vocal pe alocuri referirile președintelui și scandând numele lui Ludovic Orban.

Fostul lider al partidului a încercat, prin toată punerea în scenă, să câștige “mintea și sufletul” celor prezenți în sală, dar n-a reușit. Ce a reușit a fost să arate că PNL e un partid divizat, care a pierdut legătura cu alegătorii.

Marea miză a acestei confruntări sunt cele 29 de miliarde de euro care vin de la Uniunea Europeană, o parte fonduri nerambursabile, o parte credite cu dobândă mică, bani pentru relansare și reconstrucție pe care Klaus Iohannis vrea să-i controleze.

În mai multe discursuri ale sale, președintele a făcut referire la PNRR și la importanța acestor fonduri pentru “modernizarea României”.

“Nu tot ce e pus în PNRR va fi realizat, dar ceea ce va rămâne, iar asta e pretenția mea, trebuie pus în practică. Nu pot să accept un plan care generic e aprobat, banii sunt disponibili şi să nu realizăm proiectele”, a declarat președintele României în urmă cu o lună. 

Klaus Iohannis speră ca prin acești bani să reușească să “livreze” ceva oamenilor, să accelereze investițiile publice, astfel încât să-și poată păstra controlul politic asupra partidelor și instituțiilor din România cât mai mult posibil și în cel de-al doilea mandat.

La o zi după congresul PNL, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, face o vizită în România, acesta fiind un semn că programul de finanțare va fi aprobat de Bruxelles.

Congresul, un dezastru în ce privește măsurile sanitare

În ciuda scandalului și a confruntărilor, liberalii n-au reușit să rezolve criza politică prin care trece România.

Concomitent, valul 4 de pandemie a lovit din plin, numărul infectărilor și al deceselor a crescut exploziv în ultimele două săptămâni.

Florin Cîțu are puține soluții de a supraviețui în poziția de premier până la primăvară, iar Klaus Iohannis pregătește un plan B, conform mai multor surse din PNL.

AccesCongresPNL
Accesul la Congresul PNL a fost greoi, a durat mult, s-au format cozi, iar organizatorii n-au avut instrumentele necesare pentru a verifica documentele - Foto: SpotMedia.ro

Din punct de vedere sanitar, evenimentul de la Romexpo a fost un dezastru la fel de mare cum a fost cel de imagine.

Sala a fost plină la capacitate maximă, fiind oameni pe toate cele trei nivele.

Organizatorii PNL nu au avut cititoare de coduri QR ale certificatelor verzi.

În ce privește distanțarea socială, n-a existat nicio măsură pentru respectarea acesteia. S-au format cozi și a fost aglomerație la intrările în sală, dar și în momentul votului.

Singura observație pozitivă a fost că marea majoritate a participanților la congres au purtat mască în interior pe tot parcursul evenimentului.

E greu să impui restricții unor oameni epuizați de pandemia care a provocat teamă, neîncredere, îmbolnăviri și moarte, atâta timp cât partidul chemat să scoată țara din pandemie nu respectă măsurile luate chiar de instituțiile pe care le controlează politic.

VotareCongresPNL
La Congresul PNL, distanțarea socială a fost ultima grijă a organizatorilor și a participanților - Foto: SpotMedia.ro

În comparație cu alte evenimente, acces în instituții și alte activități sociale, cum ar fi meciurile de fotbal ale echipei naționale, piese de teatru, concerte, accesul pe Aeroportul Otopeni, la congresul PNL măsurile de siguranță au fost doar pe hârtie și anunțate de la tribună de Theodor Stolojan la începutul ședinței.

Din toate punctele de vedere, congresul PNL a fost un dezastru care va avea efecte politice asupra partidului. 

Un eveniment așteptat ca o rezolvare a crizei politice a adus aglomerație, dezordine și scandal, arătându-le oamenilor incapacitatea partidului de a face față provocărilor sociale și economice generate de pandemie. 

Citeşte mai multe despre congresul PNL, analizele şi reacţiile de după:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇