Statele mici care au de suferit de pe urma încălzirii globale cer ONU introducerea unei taxe pentru arderea combustibililor fosili și pentru zborurile cu avionul.
Vremea extremă afectează şi țările dezvoltate, însă cel mai mult au de suferit statele sărace, deși au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice. Amenințate de creșterea nivelului oceanelor și lovite de furtunile devastatoare, fenomene provocate de poluarea produsă în mare parte de cele mai bogate economii, țările mici se unesc și cer despăgubiri, relatează The Guardian.
Unele dintre cele mai vulnerabile țări la încălzirea globală au pregătit un document pe care vor să-l propună spre dezbatere la adunarea generală a ONU din această săptămână, solicitând impunerea unei taxe globale legată de climă, ca modalitate de acoperire a pierderilor și distrugerilor provocate de țările dezvoltate.
Fondurile ar urma să fie strânse printr-o taxă globală pe carbon sau o taxă pe călătoriile aeriene. Există și variantele unei taxe pe combustibilii cu emisii puternic poluante și pe emisiile carburanților folosiți de nave, pe lângă taxele pe extracția combustibililor fosili sau o taxă pe tranzacțiile financiare.
Documentul menționează avantajele și dezavantajele fiecărei variante și soluții alternative la strângerea banilor prin circuitele financiare ale lumii dezvoltate, precum Banca Mondială, FMI și băncile private, ceea ce denotă lipsa de încredere a țărilor mici în relația cu statele dezvoltate de la care pretind despăgubirile.
Toate opțiunile prezentate par dificil de acceptat de către țările bogate, în contextul scumpirii combustibililor fosili, a alimentelor și a creșterii costului vieții în toată lumea.
Deși statele dezvoltate au stabilit la summit-ul climatic Cop26 UN de anul trecut de la Glasgow că se impune crearea unui cadru pentru acordarea de compensații, nu există încă un acord despre cum ar trebui să funcționeze și cine va contribui.
Noi discuții sunt așteptate în luna noiembrie la summit-ul Cop27 din Egipt, unde compensațiile vor fi din nou un subiect fierbinte pe agendă.
În urma negocierilor de la Cop26, s-a stabilit că creșterea temperaturii globale trebuie limitată la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada pre-industrială, însă efectele invaziei Rusiei în Ucraina ar putea să genereze mai multe neînțelegeri la summit-ul din acest an.
Într-o cerere separată adresată ONU de Antigua şi Barbuda, țară insulară din estul Mării Caraibelor, se arată că ridicarea nivelului oceanelor și creșterea temperaturilor în Caraibe ar putea provoca în următorii ani o superfurtună, care ar aduce daune de 9 miliarde de euro, de șase ori mai mult decât produsul său intern brut.
"Merităm să trăim fără teama datoriilor și a distrugerilor. Insulele noastre suportă cea mai grea povară a unei crize pe care nu noi am provocat-o, iar înființarea urgentă a unui fond dedicat pentru pierderi și daune este esențială pentru o redresare durabilă. Ne confruntăm cu efecte climatice care devin din ce în ce mai extreme cu fiecare an care trece", a declarat Walton Webson, ambasadorul acestei țări la ONU.