De la Londra la New York și Sydney, marile orașe ale lumii se confruntă cu un fenomen alarmant: mase uriașe de grăsime, uleiuri și deșeuri care blochează sistemele de canalizare și emană vapori toxici.
Cunoscute sub denumirea de „fatberg”, aceste acumulări provoacă inundații și poluare, iar companiile de apă recurg la tehnologii de ultimă generație pentru a detecta și elimina problema înainte ca aceasta să devină catastrofală.
Un astfel de fatberg, de peste 130 de tone – echivalentul a 11 autobuze londoneze etajate – a fost descoperit în 2017 în canalizarea victoriană de sub Whitechapel Road din Londra. Muncitorii care efectuau o inspecție de rutină s-au confruntat cu o masă uriașă, tare ca piatra și cu un miros insuportabil.
O echipă înarmată cu târnăcoape, jeturi de apă de mare presiune și costume complete de protecție a dus o luptă de nouă săptămâni pentru a elimina monstrul subteran, scrie BBC. La sfârșitul lui 2025, muncitorii au descoperit însă că acesta reapăruse, ajungând din nou la peste 100 de tone.
Potrivit lui Richard Martin, șeful departamentului de îmbunătățire a tratării apelor la Southern Water, compania responsabilă de canalizările din sud-estul Angliei, fatbergurile reprezintă „un amestec magic” de grăsime, șervețele umede, produse sanitare și prezervative care se întărește asemenea betonului.
În cele mai grave cazuri, apele reziduale pot refula în locuințe, spații comerciale sau pe străzi, iar blocajele se pot forma rapid și imprevizibil.
New York, Detroit, Baltimore, Liverpool, Oxford, Melbourne sau Sydney sunt alte orașe afectate frecvent de astfel de acumulări care provoacă inundații și deversări de ape uzate în râurile din apropiere. Autoritățile cheltuiesc anual milioane de dolari pentru curățarea și degresarea rețelelor de canalizare.
În prezent, companiile de apă folosesc inteligența artificială și tehnologii avansate pentru a identifica din timp semnele acumulărilor de grăsime și pentru a interveni mai rapid.
În Marea Britanie, Southern Water a instalat aproximativ 34.000 de senzori în sistemele sale de canalizare. Montați pe capacele gurilor de canal, aceștia folosesc radar pentru a măsura nivelul apei din conducte.
Datele sunt analizate de algoritmi de învățare automată, care le corelează cu informații despre precipitații și condițiile meteo pentru a estima nivelurile normale ale apei. „Dacă valorile ies din intervalul normal, atunci intervenim”, explică Martin.
Compania a eliminat deja 700 de blocaje cu ajutorul inteligenței artificiale în acest an și până la 4.000 anul trecut. Deși deversările de ape uzate au continuat și în 2025, numărul acestora a scăzut cu 47% față de 2024.
Roboții autonomi ar putea deveni următoarea armă împotriva fatbergurilor. Orașele din Marea Britanie și SUA folosesc deja roboți dotați cu camere video pentru inspectarea conductelor, însă aceștia sunt controlați de operatori umani.
Un proiect finanțat de Uniunea Europeană cu 8 milioane de euro urmărește dezvoltarea unor roboți echipați cu senzori avansați și brațe capabile să elimine blocajele fără intervenția directă a oamenilor.
Prototipul creat de Tallinn University a fost poreclit „tardigrad”, după micile organisme microscopice renumite pentru rezistența lor extremă. Robotul este echipat cu camere optice, senzori acustici, LiDAR și sisteme de măsurare inerțială, iar algoritmii de machine learning îi permit să funcționeze în mediul ostil al canalizărilor.
C.S.
Ciucu vrea să schimbe radical Bd. Magheru și face concurs internațional de soluții (cum ar putea arăta - imagini)
Interesul pentru titlurile de stat Fidelis s-a prăbușit la cel mai slab nivel din ultimii ani
Kelemen Hunor: UDMR ar putea ajunge în opoziție. Pe mine nu mă sperie așa ceva
Kylian Mbappe l-a criticat public pe antrenorul lui Real Madrid
