În timp ce planeta se confruntă cu o încălzire globală fără precedent, șefii de guverne se întâlnesc în următoarele două săptămâni pentru o nouă rundă de negocieri climatice.
Vorbim de lideri și reprezentanți din peste 190 de țări care se reunesc, în perioada 9-20 noiembrie, în Antalya (Turcia), fără Statele Unite.
Summit-ul COP31 are pe agendă reducerea dependenței de combustibilii fosili, accelerarea tranziției către energia regenerabilă și finanțarea țărilor vulnerabile, în condițiile în care obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este tot mai greu de atins.
În ultimul an, schimbările climatice au provocat valuri de căldură mortale în Europa și în alte regiuni și au contribuit la dezastre precum inundațiile devastatoare din Nepal.
Acest summit climatic al ONU, cunoscut sub numele de Conferința Părților sau COP31, are loc și în contextul în care războiul din Iran a dus practic la închiderea Strâmtorii Ormuz, provocând creșterea prețurilor globale la benzină și petrol, precum și la numeroase produse fabricate cu ajutorul acestora, cum sunt îngrășămintele și pesticidele.
Perturbările au determinat guvernele să-și regândească politicile energetice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv prin creșterea investițiilor în surse regenerabile de energie, precum cea eoliană și solară, scrie AP.
Delegații de la COP31 sunt supuși presiunilor de a stabili noi angajamente de acțiune climatică și a pune în aplicare promisiunile făcute anterior.
The Guardian explică de ce este important acest summit și ce rezultate ar putea fi obținute.
Ce este COP31?
Summit-ul va fi găzduit de Turcia, însă negocierile vor fi prezidate de Australia. Această formulă neobișnuită este rezultatul unui compromis, pentru că ambele țări au concurat pentru președinția conferinței.
Deși este de așteptat să participe aproape toate cele 196 de state care au semnat inițial Acordul de la Paris privind clima din 2015, o absență notabilă va fi cea a Statelor Unite, după ce Donald Trump a retras țara din acest acord.
Cum va funcționa organizarea comună a summit-ului?
Australia va coordona negocierile oficiale, în cadrul cărora țările vor discuta detaliile unor programe de lucru precum finanțarea combaterii schimbărilor climatice și măsurile necesare pentru ca lumea să respecte, pe cât posibil, obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Turcia va coordona „agenda de acțiune”, care cuprinde acorduri voluntare menite să contribuie la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, dar care nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
Aceasta include programe privind reducerea deșeurilor și dezvoltarea unei economii circulare, reducerea emisiilor de metan, îmbunătățirea securității alimentare și, poate cel mai important, electrificarea economiei globale.
Care vor fi principalele teme de discuție?
Obiectivul Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius a fost depășit, însă ONU susține că reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea limita amploarea acestei depășiri și ar permite revenirea la temperaturi mai scăzute până la sfârșitul acestui secol.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, țările trebuie să renunțe la dependența de combustibilii fosili și să adopte mai rapid tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Cele două foi de parcurs elaborate de Brazilia – una privind „tranziția de la combustibilii fosili” și cealaltă privind oprirea defrișărilor – vor prezenta modalități prin care aceste obiective pot fi atinse.
Țările în curs de dezvoltare au, de asemenea, nevoie urgentă de sprijin pentru a face față efectelor tot mai rapide și mai grave ale crizei climatice.
După dezastrul din Nepal, țara a primit acces la fondul global pentru „pierderi și daune”, destinat salvării și refacerii comunităților afectate de dezastre provocate de schimbările climatice. Însă acest sprijin nu este suficient, iar țările sărace nu dispun de resursele necesare pentru a-și adapta infrastructura la fenomenele meteo extreme, tot mai severe.
Țările bogate și-au redus ajutorul financiar acordat în străinătate, în timp ce creșterea dobânzilor a împovărat și mai mult cu datorii statele sărace.
Ce se va întâmpla cu combustibilii fosili?
Abia în 2023, la COP28, acordul final a abordat în mod direct, pentru prima dată, problema combustibililor fosili, după ani întregi de opoziție fermă din partea țărilor producătoare.
Acordul a inclus o rezoluție privind „tranziția de la combustibilii fosili”, însă fără să stabilească un termen-limită sau un plan concret pentru realizarea acesteia.
Includerea directă a combustibililor fosili pe agenda COP rămâne dificilă, deoarece necesită consensul aproape tuturor părților participante. Anul acesta, însă, subiectul va fi abordat prin intermediul unei „foi de parcurs” fără caracter obligatoriu, care vizează tranziția globală de la combustibilii fosili.
Cum ar arăta un summit de succes?
Având în vedere situația geopolitică tensionată și fragilă – unii comentatori consideră că lumea se află deja în mijlocul unui al Treilea Război Mondial nedeclarat –, în timp ce inflația și ascensiunea extremei drepte destabilizează economiile, țările ar putea fi tentate să se mulțumească cu o reuniune fără rezultate spectaculoase.
Există însă speranțe privind obținerea unor rezultate mai consistente, printre care:
- Acceptarea planurilor elaborate de Brazilia și asumarea angajamentului de a le pune în aplicare;
- Progrese în privința finanțării măsurilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare;
- Rezolvarea disputei privind știința climei, care a afectat reuniunile recente ale Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC);
- Elaborarea detaliată a „mecanismului de tranziție justă”, conceput pentru a-i ajuta pe angajaţii ale căror locuri de muncă depind de combustibilii fosili să se adapteze la o economie cu emisii reduse de carbon.
Progrese pot fi obținute și prin inițiative desfășurate în afara negocierilor oficiale.
La începutul acestui an, peste 60 de țări, printre care Marea Britanie, statele UE și zeci de țări în curs de dezvoltare, s-au reunit în Columbia și s-au angajat să facă „tranziția de la combustibilii fosili”.
Această „coaliție a celor dispuși” ar putea câștiga noi membri la COP31, precum și un nou impuls în urma succeselor recente ale mișcărilor politice din mai multe țări – Brazilia, Canada, Serbia, Ungaria și din statele americane care l-au respins categoric pe Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului.
Ce se poate realiza în absența Statelor Unite?
Mai mulți membri importanți ai Congresului american ar putea participa la summit, alături de oameni de afaceri și organizații ale societății civile din SUA. Prin urmare, vor exista reprezentanți americani, chiar dacă administrația de la Casa Albă va lipsi.
Trump pare hotărât să sprijine cât mai mult interesele industriei combustibililor fosili în Statele Unite. Cu toate acestea, în condițiile în care prețurile petrolului rămân ridicate după războiul său din Iran, avantajele economice ale energiei cu emisii reduse de carbon devin tot mai evidente.
Există și motive de optimism?
Da, atât din perspectiva geopolitică, cât și din cea tehnologică.
Deși conflictele au dat peste cap relațiile internaționale, ele au demonstrat și că țările pot beneficia de securitatea energetică oferită de producția descentralizată de energie regenerabilă.
De exemplu, importurile de petrol ale Chinei ar urma să scadă cu aproximativ 12% în acest an, datorită adoptării pe scară largă a vehiculelor electrice, iar capacitatea sa de producție a energiei regenerabile a depășit-o deja pe cea bazată pe cărbune. Acest lucru generează economii de miliarde de dolari pentru consumatori și companii, în condițiile în care prețul petrolului crește vertiginos.
Energia solară cunoaște în sfârșit o dezvoltare accelerată în Africa, în timp ce în Pakistan o revoluție a panourilor solare instalate pe acoperișuri asigură în prezent aproximativ un sfert din energia electrică utilizată în țară.
Aproape jumătate dintre mașinile noi vândute în țări precum Vietnamul și în unele state membre ale UE sunt deja electrice.
Electrificarea va fi una dintre temele centrale ale COP31. Datorită eficienței ridicate a tehnologiilor electrice, aceasta ar putea reduce la jumătate consumul de energie primară la nivel mondial, potrivit profesorului Jan Rosenow de la Universitatea Oxford.
Din punct de vedere politic, realegerea lui Lula în funcția de președinte al Braziliei a reprezentat, de asemenea, un motiv de optimism pentru susținătorii politicilor climatice.
Lula va participa la COP, aceasta fiind prima sa vizită internațională după realegere. Este de așteptat să aibă o prezență energică la summit și să le arate partidelor progresiste din întreaga lume cum pot câștiga alegerile susținând, în același timp, agenda climatică.
B.B.
