Este clima chiar atât de haotică și greu de prezis?

Este clima chiar atât de haotică și greu de prezis?

În 1972, Mikhail Budyko a prezis că temperatura medie a Pământului va crește cu 1°C până în 2020, 2.25°C până în 2070, și că Arctica va fi eliberată de gheață pe timpul verii.

Evidențele empirice actuale îi dau dreptate lui Budyko, astfel predicția de creștere cu 1°C până în 2020, făcută înaintea creșterii accentuate a temperaturilor, corespunde cu o acuratețe surprinzătoare cu măsurătorile actuale.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Avem în atmosferă cu 50% mai mult CO2 față de era preindustrială, provenind din arderea combustibililor fosili pentru producția energiei, și determinând o creștere de la aproximativ 14*C la 15*C a temperaturii globale care a fost relativ stabilă în ultimii 1.000 de ani.

Scepticii schimbărilor climatice, chiar dacă nu neagă influență CO2 asupra menținerii și creșterii temperaturii, folosesc argumente de tipul „atmosfera Pământului și climă sunt prea complexe și haotice pentru a putea fi modelate și pentru a le putea prezice comportamentul”. 

Clima este o medie statistică a vremii, iar modelarea climatică nu e prezicerea vremii. Nu vom ști care va fi temperatura exactă pe 1 ianuarie 2022, dar vom ști că va trebui să ne punem măcar un pulover pe noi în zonele temperate pentru că va fi mai rece decât o luna de iunie.

Scriitorul și fizicianul Vlad Zografi, într-o discuție recentă cu fizicianul popularizator de știință Cristian Presura, se întreabă dacă încălzirea globală este reală, pentru că ”fizica pământului nu e precum fizica atomului, e un sistem al naibii de complicat”, și, de aceea, chestiunea legată de climă e politizată, pentru că nu avem o teorie bună a climei, avem niște teorii aproximative.

Cristian Presură, care a participat la un curs de climatologie, a fost convins că existența încălzirii globale ”e pe bune, în sensul că este susținută de fizică”.

O ecuație ce explică creșterea temperaturilor pe Terra

Avem nevoie doar de câteva ecuații simple (incluse în linii de cod ale limbajului Julia), care se pot rula pe orice calculator, pentru a crea un model simplificat care ne va permite să estimăm creșterea temperaturilor pe Terra ca urmare a creșterii CO2 antropogenic.

Cu aceste ecuații vom putea prezice și clima viitorului, care va depinde doar de politicile energetice și de mediu pe care le vom aborda la nivel planetar.

Asta dacă nu vom avea vreun eveniment neașteptat până în 2100, precum erupția masivă a unor vulcani sau ciocnirea cu un asteroid.

Ecuația climei din figura de mai sus descrie un model al temperaturii medii a planetei care depinde de:

Radiația solară absorbită (galben)

Un sfert din 70% din energia venită de la Soare care ajunge pe suprafața terestră și încălzește planetă.

  • S - o valoare medie la suprafața Pământului și egală cu 1368 W/m2. 
  • α - este albedoul aproximat la 30%, și reprezintă radiația care este reflectată. α ține loc de procese complexe precum norii sau gheață care reflectă radiația solară. 
  • doar un sfert pentru că - razele solare sunt paralele și intersectează Pământul cu aria unui cerc, de aceea, împărțim la 4 pentru că Soarele luminează permanent doar o față a cercului care are o arie de 4 ori mai mică decât suprafața unei sfere.

Radiația termică eliberată de Pământ în spațiu (albastru)

Se consideră cu minus (-) și reprezintă răcirea a planetei (blackbody cooling to space). Orice corp degajă radiație proporțională cu temperatura. O analogie pentru acest fenomen este transpirația umană care ne răcește în timpul exercițiilor fizice intense și previne supraîncălzirea.

  • Pentru a ține cont de procesele astea, folosim un termen constant (A) și un termen proporțional cu temperatura (B) care ne va da și feedbackul climatic, și ne spune pentru o anumită schimbare în temperature încălzirea pe care o vom obține. 
  • Cu cât încălzirea e mai puternică, cu atât mai eficientă va fi și radiația în spațiu și va stabiliza temperatura (-BT). Acesta este un feedback negativ stabilizator. 

Efectul Co2 cauzat de oameni (gri)

Captează o parte din energia radiată (2) și o retrimite spre suprafața Pământului. Empiric acest efect a fost descoperit ca fiind o funcție logaritmică a concentrației CO2 din atmosfera.

Această ecuație așează bazele înțelegerii climei. Spre exemplu, variabilitatea radiației solare (a ciclurilor de 11 ani) este de ordinul 1W/m2 (față de valoarea medie de 1368 W/m2), prea mică pentru a schimba semnificativ bilanțul termic pe o perioada atât de scurtă. În schimb, creșterea CO2 este abruptă.

Nu e prea simplă ecuația pentru procese atât de complexe?

În ciuda simplității lor, modelele de bilanț energetic (EBM model) precum cel prezentat mai sus au anticipat multe din descoperirile făcute cu modele complexe de circulație atmosferică globală (GCM model).

Aceste modele pot include feedbackuri esențiale în dinamică nonlineară a sistemului. Spre exemplu, modelele EBM au descoperit fenomenul de ”Pământ că bulgare de zăpadă – Snowball Earth”, care s-a produs între acum 750 și 550 milioane de ani și ce presupune prezența gheții chiar și la ecuator, și pentru care dovezile au venit mai tarziu.

Modelele climatice sunt cele mai puternice instrumente disponibile pentru a prezice încălzirea globală. În prezent, modelele includ mult mai multe procese și conțin informație cu privire la variabilitatea spațială, incertitudinile pot rămâne crescute la nivel local, dar la nivel global, lucrurile sunt mult mai sigure.

Modelele avansate de circulație atmosferică globală (GCM) au 4 milioane de linii de cod, nu doar câteva, precum cel prezentat aici, și exploatează resursele de calcul furnizate de cele mai puternice supercalculatoare existente.

Dacă activitățile de producere a energiei nu se schimbă semnificativ către surse regenerabile de energie, electromobilitate și dezvoltare pro-ecologică durabilă, aceste schimbări vor continuă inevitabil. Modelele climatice actuale și modelul nostru simplu prezic că temperatura medie globală va crește cu încă 2 ° C – 3 ° C în timpul secolului al XXI-lea.

Articol preluat de pe Infoclima.ro

Articolul este scris de Dr. Florin Zăinescu, cercetător, contributor InfoClima, ambasador al Mării Negre. Subiecte: Geomorfologie costieră, Climatul recent, Schimbările climatice și impactul asupra sistemelor costiere.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!