Un cercetător susține că structura neuronală dezvoltată în laborator poate simți mediul înconjurător și reacționează la acesta.
„Minicreierul” creat de cercetători a învățat să joace Pong, un joc video din anii ’70. Dr. Brett Kagan, de la compania Cortical Labs, a scris în jurnalul științific Neuron că avem de-a face cu primul creier „conștient” dezvoltat în laborator, relatează BBC.
"Nu am putut găsi un termen mai bun pentru a descrie acest dispozitiv. Este capabil să-și ia informația din surse externe și să răspundă la acestea în timp real", a explicat Kagan.
Minicreierele au fost realizate prima dată în 2013, în cadrul unor studii privind microcefalia, o afecțiune genetică din cauza căreia unii copii se nasc cu un creier micșorat, iar de atunci au fost folosite în cercetările asupra funcționării creierului.
Acum este, însă, prima oară când o astfel de structură a fost introdusă într-un mediu extern cu care a interacționat. În acest caz, mediul a fost Pong, un joc video popular de acum patru decenii care simulează o partidă de tenis de masă.
Cum s-a desfășurat cercetarea
- echipa de cercetare a dezvoltat neuroni umani obținuți din celule stem și unele din embrioni de șoarece, dintr-un stoc de 800.000 de embrioni.
- minicreierul a fost conectat la jocul video prin intermediul unor electrozi care transmiteau semnale despre partea în care se afla mingea și cât de departe de paletă.
- neuronii au reacționat, producând singuri activitate electrică. Pe măsură ce jocul a continuat, aceștia au consumat mai puțină energie.
- când mingea a trecut de paletă, iar jocul a început de la capăt, dintr-un punct aleatoriu, rețelele nervoase s-au extins și recalibrat, adaptându-se la situația neprevăzută.
- neuronii au ratat deseori mingea, dar rata de succes a depășit mult șansele de a o nimeri.
- deși a reacționat peste așteptări, minicreierul "nu știa" că joacă Pong, așa cum o poate face creierul uman, au precizat cercetătorii.
Dr. Kagan speră că această cercetare va putea fi folosită în testarea unor terapii pentru maladiile neurodegenerative, precum Alzheimer.
Următorul test: efectul alcoolului asupra minicreierului
Minicreierele devin tot mai complexe pe măsură ce cercetarea avansează, dar echipa condusă de dr. Kagan colaborează cu specialiști în bioetică pentru a se asigura că nu creează din greșeală un creier pe deplin conștient, cu toate problemele morale care ar rezulta de aici.
"Trebuie să privim această nouă tehnologie la fel ca începutul industriei computerelor, când primii tranzistori erau niște prototipuri primitive, nu foarte fiabile, dar după ani de cercetare dedicată au dus la minunății tehnologice în întreaga lume", a spus coordonatorul studiului.
Experții consideră "captivantă" această reușită științifică, dar spun că a numi "conștiente" aceste celule nervoase este prea mult. Conform definiției din multe dicționare, acestea trebuie să aibă simțuri și senzații, astfel că dr. Dean Burnett, cercetător asociat la Cardiff Psychology School, preferă termenul de "sistem de gândire".
Inteligența artificială a ajuns deja la performanța de a-i învinge pe campionii la șah, însă faptul că minicreierul din laborator a reușit să joace Pong este un succes incomparabil. "Minicreierul a învățat fără să i se arate cum și este mai adaptabil și mai flexibil", a explicat profesorul Karl Friston, de la University College London, care a lucrat împreună cu Kagan la acest proiect.
Următorul pas pe care cercetătorii îl vor face va fi să testeze efectul alcoolului asupra abilității minicreierului de a juca Pong. Dacă vor observa același efect ca în cazul creierului uman, acest lucru va arăta cât de eficient poate fi sistemul ca substitut experimental.