Roverul Curiosity a detectat cei mai mari compuși organici identificați până acum pe Marte, într-o rocă veche de 3,7 miliarde de ani din Golful Yellowknife.
”Nu este un semn biologic, dar este cea mai bună șansă pe care am văzut-o pentru identificarea resturilor de viață pe Marte”, a declarat John Eiler, profesor de geologie la Caltech.
Roverul NASA a detectat alcani cu lanț lung (decan, undecan, dodecan) într-o rocă veche de 3,7 miliarde de ani din Golful Yellowknife, un fost lac marțian. Acești compuși, care sunt formați din 10, 11 și, respectiv, 12 atomi de carbon, pot fi rămășițe de acizi grași, substanțe esențiale pentru membranele celulare ale vieții cunoscute, scrie The Guardian.
Acizii grași marțieni au fost transformați în alcani prin încălzire, un proces similar cu cel de pe Pământ.
”Dacă avem acizi grași cu lanț lung pe Marte, aceștia ar putea proveni – și este doar o ipoteză – din degradarea membranelor celulelor prezente acum 3,7 miliarde de ani”, a explicat Caroline Freissinet, autorul principal al studiului și cercetător științific la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică din cadrul Laboratorului pentru Atmosfere și Observații Spațiale din Guyancourt, Franța.
Ființele vii produc acizi grași pentru a ajuta la formarea membranelor celulare și pentru a îndeplini diverse alte funcții. Dar acizii grași pot fi produși și în absența vieții, prin reacții chimice declanșate de diverse procese geologice, inclusiv interacțiunea apei cu mineralele în ventile hidrotermale.
”Nu putem exclude că sunt produse de reacții chimice în condiții extreme”, a mai spus omul de știință.
Cu toate acestea, analiza compușilor a arătat o predominanță a moleculelor cu număr par de atomi de carbon (ca de exemplu: dodecan, cu 12 atomi). Pe Pământ, acest lucru este tipic pentru acizii grași produși de viață.
Deși nu există nicio modalitate de a confirma sursa moleculelor identificate, descoperirea este interesantă din mai multe motive, scrie NASA.
Oamenii de știință de la Curiosity descoperiseră anterior molecule organice mici și simple pe Marte, dar găsirea acestor compuși mai mari oferă prima dovadă că chimia organică a avansat spre tipul de complexitate necesar pentru o origine a vieții pe Marte.
Noul studiu sporește, de asemenea, șansele ca moleculele organice mari care pot fi produse numai în prezența vieții, cunoscute sub numele de „biosemnături”, să poată fi conservate pe Marte, înlăturând temerile că astfel de compuși se distrug după zeci de milioane de ani de expunere la radiații intense și oxidare.
”Studiul nostru dovedește că, chiar și astăzi, prin analizarea probelor de pe Marte am putea detecta semnăturile chimice ale vieții din trecut, dacă aceasta a existat vreodată pe Marte”, a mai declarat autorul studiului.