Dacă avantajele unui birou curat și ordonat sunt cunoscute de toată lumea și demonstrate de unele studii, iată că oamenii de știință descoperă că există avantaje și dacă biroul e unul dezordonat, chiar haotic.
Un mediu de lucru curat și ordonat poate indica un nivel mai ridicat de generozitate şi conştiinciozitate, în timp ce o atitudine mai relaxată faţă de ordine ar putea stimula creativitatea şi gândirea inovatoare, arată un studiu citat de IFL Sciene.
”Studiile anterioare au arătat că un mediu curat îi determină pe oameni să se comporte mai bine: să nu comită infracţiuni, să nu arunce gunoi pe jos și să fie mai generoși. Noi am descoperit, însă, că şi un spaţiu dezordonat poate avea efecte extrem de valoroase", a declarat Kathleen Vohs, cercetător în psihologie la Universitatea din Minnesota (SUA).
Este adevărat că persoanele geniale sunt mai dezordonate? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, Vohs și echipa sa au realizat o serie de experimente în două tipuri de birouri: unul curat și organizat, celălalt dezordonat și aparent haotic.
Participanții din primul mediu s-au dovedit mai dispuși să doneze bani pentru caritate și au ales mai des gustări sănătoase. Pe de altă parte, cei din mediul dezordonat au venit cu idei mai interesante și mai creative atunci când li s-a cerut să găsească noi utilizări pentru o minge de ping-pong.
Dacă un birou ordonat îi încurajează pe oameni să urmeze regulile şi să joace ,,în siguranţă", un spațiu haotic ar putea inspira ”eliberarea de convenţii" şi stimularea unor idei inovatoare, a concluzionat Vohs.
,,Lumea muncii este obsedată de cultivarea inovaţiei şi a creativităţii, dar studiul nostru sugerează că mișcarea minimalistă ar putea împiedica aceste procese. Deși ordinea are, fără îndoială, beneficiile ei, spațiile prea curate ar putea fi prea convenţionale pentru a lăsa inspirația să curgă liber", mai spune autorul studiului.
Albert Einstein, Steve Jobs și Mark Twain, de pildă, erau cunoscuţi pentru birourile lor înțesate de lucruri, reaminteşte IFL Science.
De-a lungul anilor, cercetătorii au corelat o serie de trăsături și obiceiuri cu nivelul de inteligență. Un simț al umorului mai întunecat, sensibilitatea la sunetele de mestecat, preferinţa pentru pisici în detrimentul câinilor, tendința de a fi leneș, toate au fost legate de creativitate și IQ ridicat.