Agenția spațială americană a anulat lansarea rachetei SLS din misiunea Artemis 1, luni, din cauza unei scurgeri de hidrogen la un motor.
Numărătoarea inversă pentru lansarea rachetei SLS a NASA a fost oprită cu 40 de minute înainte de aprinderea motoarelor, timp de 10 minute, din cauza unor probleme tehnice. Principala problemă a fost readucerea unuia dintre motoare la temperatura normală de funcţionare, relatează BBC.
A fost depistată ceea ce pare a fi o fisură în intertank - partea rachetei care leagă rezervoarele de hidrogen lichid şi de oxigen lichid. Inginerii cred că e posibil să fi văzut, de fapt, o depunere de gheață pe exteriorul etajului central al rachetei.
A existat, de asemenea, o scurgere de hidrogen la unul dintre cele patru motoare uriaşe RS-25, iar specialiștii nu au reușit să o remedieze în timp util, astfel că directorul operațiunii de lansare, Charlie Blackwell-Thompson, a luat decizia de a anula lansarea rachetei.
Potrivit NASA, racheta Space Launch System (SLS) se află într-o "configurație stabilă", iar inginerii lucrează acum la centralizarea datelor pentru a vedea ce anume nu a funcționat.
Racheta ar fi urmat să decoleze la ora locală 08:33 (15:30 ora României) de la centrul spațial de lansare Cape Canaveral din Florida.
Următoarea dată de lansare disponibilă este 2 septembrie, însă operațiunea va avea loc doar după remedierea motorului defect.
Această misiune va marca zborul inaugural al amplului program american destinat revenirii pe Lună, denumit Artemis.
Artemis 1 este o misiune fără astronauţi la bord, realizată în scopul testării rachetei şi a capsulei ataşată acesteia, astfel încât zborurile cu echipaj uman să se desfăşoare în deplină securitate spre Lună începând cu 2024.
Racheta, denumită SLS (acronimul de la Space Launch System), se află în dezvoltare de peste un deceniu şi va deveni, după ce va fi lansată, cea mai puternică din lume. Măsoară 98 de metri în înălţime.
Capsula Orion va fi propulsată până la Lună, şi chiar la 64.000 de kilometri mai departe, aventurându-se mai departe decât oricare alt vehicul spaţial ce poate transporta echipaje umane de până acum.
La revenirea în atmosfera terestră, scutul termic va trebui să suporte o viteză de aproape 40.000 de kilometri pe oră şi o temperatură pe jumătate la fel de caldă ca suprafaţa Soarelui.
Cele trei locuri din capsulă vor fi ocupate de manechine special concepute. Unul dintre ei, numit comandantul Moonikin Campos, este echipat cu senzori pentru a testa stresul pe care îl vor suporta astronauții în viitoarele zboruri. Celelalte două, numite Helga și Zohar, vor transmite date despre expunerea la radiații în timpul călătoriei.
Misiunea va avea o durată de 42 de zile până la revenirea în Oceanul Pacific, unde vehiculul va fi recuperat graţie unei ambarcaţiuni a marinei americane.
În 2024, misiunea Artemis 2 va transporta doi astronauţi pe orbită în jurul Lunii, fără să aselenizeze. Sarcina aselenizării este rezervată echipajului Artemis 3, misiune prevăzută cel mai devreme în 2025.
Un echipaj uman a ajuns ultima dată pe Lună în cadrul misiunii Apollo 17, din 1972. Întrucât programul Apollo nu a permis decât bărbaţilor albi să păşească pe Lună, programul Artemis preconizează să trimită prima femeie şi prima persoană de culoare.
Obiectivul este de a transforma Luna într-o bază pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru a trimite oameni pe Marte.
