Ideea că succesul în viață depinde în primul rând de familia în care te naști este incompletă, susțin cercetătorii, care au analizat evoluția a sute de gemeni în cadrul proiectului german TwinLife. Noul studiu sugerează că legătura dintre inteligență și statutul socio-economic este explicată în mare măsură de factori genetici.
Cercetarea a presupus monitorizarea a aproximativ 880 de persoane, jumătate gemeni identici și jumătate gemeni fraternali.
Toți au crescut în aceleași familii, dar există o diferență esențială: gemenii identici împart 100% din ADN, în timp ce gemenii fraternali doar aproximativ jumătate. Tocmai această comparație le permite cercetătorilor să estimeze cât din diferențele dintre oameni țin de genetică și cât de mediul în care au crescut.
Participanții au susținut teste de IQ la 23 de ani, iar la 27 de ani le-au fost analizate educația, veniturile și ocupația, într-un cuvânt succesul.
IQ-ul, puternic influențat genetic
Rezultatele indică faptul că aproximativ 75% din variațiile IQ-ului pot fi explicate statistic prin factori genetici, se arată într-un raport publicat de jurnalul Scientific Reports.
Mai mult, relația dintre inteligență și statutul socio-economic - adică felul în care IQ-ul se corelează cu veniturile, educația sau profesia - a fost explicată în proporție de 69% până la 98% prin genetică.
„Știam deja că ereditatea joacă un rol important, dar acest studiu arată și mai clar cât de mult suntem influențați de gene”, a declarat psihologul Petri Kajonius, autorul cercetării, conform Neuroscience News.
Cu alte cuvinte, nu doar mediul familial contează, ci și predispozițiile genetice care influențează capacitatea cognitivă și, indirect, performanța profesională sau educațională.
Studiile pe gemeni sunt considerate printre cele mai utile instrumente pentru separarea influenței genetice de cea a mediului. Dacă doi gemeni identici, crescuți în aceeași casă, ajung să semene mai mult între ei decât doi gemeni fraternali crescuți în aceleași condiții, diferența este atribuită în principal ADN-ului comun.
Autorii spun că perioada analizată — între 23 și 27 de ani — este relevantă deoarece majoritatea participanților își încep deja cariera și intră într-o etapă relativ stabilă a vieții adulte.
Un lucru simplu pe care ar trebui să îl facem pentru a îmbătrâni sănătos, conform unui studiu de 12 ani
Pîslaru: S-ar putea ca Guvernul Bolojan să rămână interimar cel puțin până în iunie
FRF a modificat data începerii sezonului 2026/2027 din Superliga: Când se joacă Supercupa României
Memoria vizuală e un mit. Ce spune, de fapt, știința despre amintiri
