Poliția Română avertizează că s-au înmulțit fraudele comise prin apeluri telefonice. Infractorii se prezintă drept angajați ai unor bănci, ai departamentelor de securitate sau chiar ai unor instituții publice și încearcă să obțină acces la conturile victimelor.
Metoda se numește „vishing”, de la „voice phishing”. Atacatorii nu sparg direct sistemele băncilor, ci manipulează oamenii pentru a-i determina să divulge parole și coduri de securitate, să autorizeze tranzacții sau să instaleze aplicații prin care telefonul ori calculatorul pot fi controlate de la distanță.
Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a anunțat că a luat un set de măsuri pentru limitarea fenomenului.
Cum începe înșelătoria
Victima este sunată de o persoană care susține că lucrează pentru o bancă, o instituție financiară, un procesator de plăți, un departament antifraudă sau o autoritate publică.
Apelantul vorbește profesionist, folosește termeni bancari și pretinde că trebuie să rezolve o problemă urgentă. Convorbirea poate fi în engleză, dar astfel de apeluri sunt făcute și în limba română.
De regulă, victima este anunțată că:
- din cont a fost inițiată o tranzacție suspectă;
- cineva a încercat să se conecteze din altă țară;
- un dispozitiv nou a fost asociat contului;
- datele personale sau bancare au fost modificate;
- contul este ținta unui atac cibernetic;
- anumite operațiuni au fost blocate și identitatea titularului trebuie confirmată.
Scenariile sunt concepute pentru a provoca panică. Victima este făcută să creadă că își va pierde banii dacă nu respectă imediat instrucțiunile primite.
Numărul afișat poate părea al băncii
Faptul că pe ecran apare un număr din România sau chiar unul aparent asociat băncii nu dovedește că apelul este autentic.
Infractorii folosesc o tehnologie numită „Caller ID Spoofing”, care le permite să falsifice identitatea apelantului. Convorbirea poate fi inițiată din orice parte a lumii, chiar dacă telefonul victimei afișează un număr cunoscut sau unul din România ori din alt stat al Uniunii Europene.
Uneori, persoana vizată primește înaintea apelului și un SMS care pare trimis de bancă și o anunță că va fi contactată de un reprezentant al serviciului de securitate.
Infractorii pot cunoaște deja numele, adresa de e-mail sau numărul de telefon al victimei, informații obținute din surse publice ori în urma unor breșe de securitate. Faptul că apelantul știe aceste date nu înseamnă că lucrează pentru bancă.
Unul te sperie, altul se oferă să te „salveze”
Poliția avertizează că autorii pot lucra în echipe. O persoană induce panica și insistă că banii sunt în pericol, iar alta intră în discuție cu o atitudine calmă și se prezintă drept specialistul care poate rezolva problema.
„Această alternanță între presiune și aparentă asistență urmărește diminuarea capacității victimei de a analiza critic informațiile și creșterea nivelului de încredere acordat interlocutorilor”, explică Poliția Română.
Scopul este ca victima să ofere sau să folosească, la cererea apelantului:
- parola contului;
- codul PIN;
- codurile OTP primite prin SMS;
- codurile generate de aplicațiile de autentificare;
- numărul complet al cardului și codul CVV/CVC;
- aprobarea unei tranzacții sau a unei notificări în aplicația bancară.
În alte cazuri, oamenilor li se cere să instaleze o aplicație de acces la distanță. Prin aceasta, atacatorii pot vedea ce se întâmplă pe dispozitiv, pot accesa aplicația bancară și pot efectua operațiuni în numele victimei.
Ce nu îți va cere banca niciodată la telefon
Poliția Română subliniază că o instituție financiară legitimă nu va solicita telefonic parole, coduri PIN sau OTP, datele complete ale cardului și nici aprobarea unor tranzacții pentru presupusa „protejare” a contului.
De asemenea, banca nu îi cere clientului să instaleze o aplicație de control la distanță și nici să își mute banii într-un așa-zis „cont sigur”.
Oricare dintre aceste solicitări este un indiciu clar că apelul reprezintă o tentativă de fraudă.
Ce trebuie să faci dacă primești un asemenea apel
Închide convorbirea, chiar dacă apelantul susține că situația este urgentă. Nu apăsa pe notificările primite, nu comunica niciun cod și nu instala nicio aplicație.
Sună tu banca, folosind numărul de pe spatele cardului, din aplicația bancară sau de pe site-ul oficial. Nu apela numărul indicat într-un SMS primit în legătură cu presupusul incident.
Verifică imediat tranzacțiile din cont. Dacă ai oferit deja date, ai aprobat o operațiune sau ai instalat o aplicație la cererea apelantului, contactează fără întârziere banca pentru blocarea accesului și a cardurilor și sesizează Poliția.
Polițiștii recomandă și activarea notificărilor pentru fiecare tranzacție, precum și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicația bancară.
Avertismentul trebuie transmis și membrilor familiei, în special persoanelor vârstnice, care pot fi mai vulnerabile în fața presiunii și a limbajului aparent profesionist folosit de infractori.
Primele două barje scufundate în Dunăre au ridicat nivelul apei la Cernavodă cu 4 cm. Unitatea 2 câștigă cel puțin nouă zileOperațiunea „Apă pentru Cernavodă": A început scufundarea barjelor în Dunăre
Cărbunele care poate costa România miliarde. Lista fake-urilor din spatele amendamentului PSD
România are viitor: Am terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii la Campionatele Mondiale de canotaj pentru juniori
