Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a explicat de ce statutul lui Mugur Isărescu este de necolaborator al Securității, deşi practic nicio instanţă nu s-a pronunţat pe fond.
Probabil vă amintiţi că, în noiembrie, CCR a admis o sesizare depusă de guvernatorul BNR şi a decis că Legea pentru modificarea şi completarea OUG privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii e neconstituţională în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a legii a fost ridicată în procesul pe care Isărescu îl avea pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care CNSAS solicita judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR. Ca urmare a deciziei CCR, instanţa a respins cererea CNSAS ca inadmisibilă.
De asemenea, tot din cauza respectivei hotărâri a CCR, nici noul preşedinte al Curţii, Marian Enache, nu mai poate fi verificat de CNSAS.
De ce nu a fost declarat colaborator încă din 2009
Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, la Prima TV, care e statutul lui Mugur Isărescu şi dacă seamănă cazul său cu cel al lui Traian Băsescu (care a fost declarat definitiv colaborator al Securităţii şi drept urmare şi-a pierdut din privilegiile de fost preşedinte).
“Domnul Isărescu este necolaborator. Statutul juridic este că s-a oprit verificarea la Curtea Constituţională şi toată speţa pe care a construit-o CNSAS foarte greu. Finalitatea e alta, pentru că aşa a decis Curtea Constituţională.
Deci, din punctul de vedere al muncii CNSAS, a fost puţin mai greu la domnul Isărescu, pentru că noi am făcut o verificare în 2009, imediat după ce s-a schimbat legea în 2008, a fost o verificare pe noul cadru legal şi pentru că domnul Isărescu era în categoria verificări la cerere, nu am putut să valorificăm nimic.
Deci am avut probele în bazele de date, nu în sertar, că nu ţinem nimic în sertare şi nu am putut să facem nota de constatare, pur şi simplu, să o trimitem în instanţă. Deci ne împiedica articolul 32 din lege. Era un articol care spunea că noile probe sau documentele, mă rog, interpretez eu, adică simplific eu o formularea, pot fi folosite doar în cazul verificărilor din oficiu”, a precizat Germina Nagâţ.
Ea a explicat de ce Mugur Isărescu nu putea fi verificat.
“Dânsul era la cerere. Categoriile ”la cerere” sunt nominalizate de lege şi, între altele, magistraţii, ambasadorii, guvernatorul Băncii, membrii Academiei, mulţi, sunt doar la cerere.
Dacă cineva face cerere şi, dacă nu are o verificare anterioară, atenţie, asta e foarte important. Isărescu avusese. Avusese o adeverinţă. Şi pentru că avusese această decizie anterioară, noi nu mai puteam să dăm publicităţii nimic din ce aveam în bazele de date găsite de colegi, cum v-am spus, prin metodele investigaţiilor la liber. În 2019 s-a corectat această prostie din lege, articolul 32, printr-o lege nouă, 161, care a dat drumul reverificărilor şi pentru categoriile ”la cerere””, a explicat reprezentanta CNSAS.
Legea a picat la CCR din motive de procedură în Parlament
Însă verificarea lui Mugur Isărescu a fost oprită de Curtea Constituţională, dar pe fond nu s-a pronunţat nimeni.
“La sesizarea domnului Isărescu, după ce a ajuns în instanţă, Curtea Constituţională a zis ”Halt!”. Deci nu este corect, nu este verificabil. Şi acum o să vă spun şi motivul, că poate lumea nu ştie.
Traseul Legii 161 a fost greşit în Parlament. Deci nu trebuia să fie Senatul cameră decizională, ci Camera Deputaţilor. Şi din acest motiv care e strict procedural a fost declarată neconstituţională şi, în consecinţă, domnul Isărescu nu mai este colaborator. Dar pe fond nu s-a pronunţat nimeni”, a adăugat Germina Nagâţ.
Mai poate ajunge Isărescu în instanţă?
Întrebată dacă mai poate ajunge acest dosar în instanţă, ea a răspuns: “Nu ştiu. Dacă se corectează problema traseului legislativ, dacă, sunt mulţi de dacă. Nu ştiu dacă se va mai putea folosi acest material probator vreodată. În orice caz, pe fond, nu am discutat niciodată în instanţă, nu s-a ajuns pe evaluarea notelor informative date de domnul Isărescu”.
Enache nu poate fi verificat nici el
Germina Nagâţ a precizat că nici noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, nu mai poate fi verificat de către CNSAS din cauza deciziei luate în cazul Isărescu.
Marian Enache figurează în arhivă cu dosar distrus.
“Da, este o situaţie foarte frecventă. Şi, din păcate, noi în momentul acesta nu cred că putem să îl reverificăm. Nu putem să-l verificăm deloc. Deci, indiferent ce-am găsi, am putea să găsim sau nu, dar, indiferent ce ar fi în arhivă, preluat, nu mai poate fi folosit în momentul ăsta, ştiţi?
Pentru că în noiembrie, în urma sesizării făcute de domnul Isărescu, s-a declarat neconstituţională Legea 161, care completa legea noastră şi ne permitea în 2019 începând, ne permitea să folosim materialele noi pentru orice tip de funcţie publică verificată.
Legea împarte verificările în două: oficiu, adică se autosesizează CNSAS şi face de la şeful statului până la membrii Colegiului CNSAS, aleşi locali, guvern etc. şi restul, între care şi magistraţii, sunt la cerere. Această categorie de verificari a fost blocată şi în momentul ăsta este blocată de o decizie a Curţii Constituţionale, care s-a luat pe cazul Isărescu”, a mai transmis Germina Nagâţ.
Informatorul Isărescu
CNSAS a deschis, în iunie 2020, proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a cerut judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii pentru guvernatorul BNR Mugur Isărescu. CNSAS a susţinut că Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989 şi a oferit informaţii fostei Securităţi prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. Instituţia a mai susţinut că informaţii furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Iată detalii despre argumentele CNSAS împotriva lui Isărescu.