Planul costisitor al Giorgiei Meloni de a trimite în Albania migranții care ajung în Italia a intrat în blocaj, iar centrul în care urmau să ajungă solicitanții de azil găzduiește acum doar câini vagabonzi adoptați de paznicii italieni plictisiți.
În octombrie, când Italia a deschis centre pentru migranți în Albania, planul era clar: 3.000 de persoane preluate în fiecare lună în apele italiene urmau să fie trimise în afara Peninsulei și monitorizate de polițiști italieni până la procesarea cererilor de azil.
Două luni mai târziu, câțiva jurnaliști albanezi care s-au dat drept turiști i-au înregistrat pe agenții de pază italieni cazați la un hotel de cinci stele cu piscină și spa din Shëngjin, orașul-port din Albania care găzduiește un centru pentru migranți, relatează The Guardian.
"Am venit aici pentru muncă, suntem paznicii centrului pentru migranți (…) dar nu sunt migranți în centre, au fost transferați în Italia", le-au spus ofițerii jurnaliştilor de la Piranjat TV. "Suntem doar noi aici. Suntem plătiți să ne purtăm ca niște turiști: micul dejun, cina și saună, toate gratuite – plătește guvernul italian", au spus ofițerii.
Clădirile din Shëngjin destinate migranţilor sunt goale. Asta după ce programul a fost prezentat de Comisia Europeană ca un nou model de reținere a migranților în afara UE. Ulterior, judecătorii italieni au decis că este ilegală menținerea persoanelor interceptate pe mare în Albania înainte de a le repatria în țări precum Bangladesh și Egipt, considerate "sigure" de către Roma.
Doar 24 de solicitanți de azil au fost trimiși până acum în Albania și niciunul nu a rămas acolo. Cinci au petrecut mai puțin de 12 ore într-un centru de detenție, în timp ce ceilalți au stat puțin peste 48 de ore.
Într-un moment în care Italia se luptă să-și echilibreze bugetul, reducând fondurile alocate educației, sănătății și securității sociale, partidele de opoziție au numit acordul dintre Roma și Tirana, care va costa aproximativ un miliard de euro, un "dezastru financiar".
Polițiștii italieni înregistrați în secret de jurnaliștii albanezi se numără printre puținii rămași în Albania. În noiembrie, aproximativ 50 de persoane, împreună cu zeci de asistenți sociali, s-au întors acasă când a ieșit la lumină că centrele erau goale.
La sfârșitul lunii noiembrie, cotidianul Domani a dezvăluit că un alt centru de detenție albanez, cel din Gjadër, menit să găzduiască solicitanții de azil, a fost ocupat de câini fără stăpân adoptați de cei 15 ofițeri de penitenciar dislocați acolo. "Ofițerii închisorii le-au satisfăcut nevoile câinilor cu dragoste și răbdare, asigurându-le hrană, apă, îngrijire medicală zilnică și, mai presus de toate, un mediu sigur și afectuos", a relatat publicația, după vizitarea centrului.
Programul intrat în impas al guvernului italian, catalogat de partidele de opoziție drept "un eșec total", a provocat o dispută între autorități și judecători.
Magistrații au fost acuzați de partidele de extremă dreapta că au obstrucționat proiectul după ce au menținut o hotărâre din 4 octombrie a Curții Europene de Justiție, conform căreia o țară din afara blocului UE putea fi declarată sigură doar dacă întregul său teritoriu a fost considerat sigur.
Cu câteva luni înainte de semnarea acordului dintre premierul Italiei, Giorgia Meloni, și omologul ei albanez, Edi Rama, numeroase ONG-uri, academicieni și experți și-au exprimat îndoielile cu privire la legalitatea sa, din perspectiva dreptului internațional și aspectele umanitare ale trimiterii migranților din Italia în Albania.
Guvernul de la Roma a anunțat că inițiativa este suspendată și că se caută o soluție care să nu încalce legile internaționale.
Însă Meloni nu s-a dat bătută: "Centrele pentru migranți din Albania vor funcționa, chiar dacă trebuie să petrec fiecare noapte acolo de acum până la sfârșitul (mandatului) guvernului italian", a subliniat ea.
Acum, credibilitatea premierului este în joc, întrucât cabinetul său a făcut din imigrație o problemă centrală de campanie și i-a criticat pe predecesorii săi pentru că au cheltuit bani publici pentru gestionarea crizei migrației.
De exemplu, transportul pe mare cu o navă militară italiană pentru opt bărbați care au sosit în Albania a costat 250.000 de euro – adică mai mult de 31.000 de euro de persoană.
Opoziția a taxat prompt această strategie costisitoare. "De ce ar trebui să aruncăm așa banii italienilor? De ce să lăsăm forțele de ordine în vacanță în Albania când avem nevoie de personal în orașele noastre?", a întrebat fostul premier Matteo Renzi, liderul partidului de opoziție Italia Viva.
El a propus ca deținuții albanezi din Italia să fie mutați în unitățile din Albania, pentru ca astfel centrele să-și găsească o utilitate.
"Acordul de migrație cu Albania este una dintre cele mai mari farse din istoria noastră. A costat un miliard de euro și servește ca adăpost pentru câini", a mai spus Renzi.
T.D.