Comisia Europeană caută modalități de a convinge Beijingul să-și reducă exporturile către Uniunea Europeană, în încercarea de a diminua deficitul comercial uriaș al blocului comunitar în relația cu China, a declarat luni comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič.
„Dacă privim strict din punct de vedere mecanic problema deficitului nostru, ceea ce este necesar este creșterea exporturilor de produse europene către China. De asemenea, trebuie să analizăm cum putem gestiona mai bine exporturile chineze către Uniunea Europeană”, a declarat Maroš Šefčovič într-un interviu pentru Politico.
„Este foarte clar că cea mai eficientă și cea mai bună abordare pentru relația viitoare ar fi ca această problemă să fie abordată din ambele părți”, a adăugat el.
Comisia se află sub presiunea liderilor naționali pentru a demonstra rezultate concrete în urma dialogului cu Beijingul până la jumătatea lunii octombrie. În urmă cu două luni, țările membre au cerut Bruxelles-ului să vină cu noi instrumente pentru reducerea deficitului comercial al UE cu China, care se ridică la 1 miliard de euro pe zi.
Problema devine tot mai urgentă, în condițiile în care producătorii europeni de produse chimice și automobile închid fabrici și reduc locuri de muncă, încercând să facă față concurenței importurilor chineze mai ieftine.
Comisarul pentru comerț a declarat că va discuta cu omologul său chinez, Wang Wentao, prin videoconferință „la jumătatea lunii septembrie”, înainte de a vizita Beijingul „la începutul lunii octombrie”.
O echipă de negociatori ai UE se află, de asemenea, în China în această săptămână, a spus Šefčovič, unde discuțiile sunt „foarte deschise, foarte dificile”, cu „toate subiectele… pe masă”.
„Trebuie să avem rezultate concrete până în octombrie”, a declarat el, adăugând că liderii UE caută „rezultate clare”, inclusiv „anumite scheme-pilot” pentru a aborda supraproducția Chinei.
Într-un sens mai larg, declarațiile reflectă o schimbare majoră în abordarea UE față de politica comercială cu China și preiau o pagină din strategia folosită de Washington în relația cu Beijingul.
În loc să se bazeze în principal pe măsuri tradiționale de protecție comercială după ce mărfurile chineze ajung în Europa, abordarea se concentrează tot mai mult pe gestionarea comerțului cu gigantul asiatic - combinând eforturile de a vinde mai multe produse europene cu măsuri pentru controlarea fluxului de mărfuri chinezești către Europa. Strategia amintește de politicile din anii 1980, când Japonia și Coreea de Sud au acceptat să limiteze exporturile de automobile, oțel și produse electronice către Europa și Statele Unite.
În mod special, UE ar dori să vândă Beijingului produse care nu sunt considerate sensibile, precum produse agricole, dispozitive medicale și automobile.
Această schimbare de strategie reprezintă „o reacție la realitate, pentru că știm că multe dintre aceste creșteri ale exporturilor nu sunt generate exclusiv de performanța economică sau de logica pură a pieței”, a recunoscut comisarul, în condițiile în care subvențiile acordate de Beijing continuă să distorsioneze concurența.
Însă limitarea importurilor chineze și creșterea indirectă a prețurilor pentru producătorii interni ar putea avea consecințe nedorite.
Inflația din zona euro a ajuns la 2,9% în iulie, cu mult peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, pe fondul războiului din Iran. Măsurile care fac importurile chineze mai scumpe ar putea alimenta noi creșteri de prețuri, creând și mai multe probleme pentru guvernele europene.
Compromisuri
Dacă dialogul cu Beijingul nu va produce rezultate, UE va încerca să folosească pe deplin măsurile sale de protecție comercială și să limiteze accesul la piețele europene, a declarat Šefčovič.
„Lucrăm la propuneri foarte concrete. Să vedem cum vor reacționa omologii noștri chinezi la ele… Dar dacă pur și simplu nu va exista nicio acțiune, atunci, desigur, ne va fi mult mai dificil doar să discutăm despre aceste probleme”, a adăugat el.
Comisia dorește să îmbunătățească modul în care utilizează măsurile de salvgardare — instrumente comerciale care pot restricționa temporar importurile atunci când o creștere bruscă a acestora amenință producătorii europeni. UE a utilizat o versiune actualizată a acestor măsuri atunci când a impus, la începutul lunii iulie, tarife asupra oțelului provenit din străinătate, provocând nemulțumirea multor parteneri comerciali, în special Brazilia și China.
„Pe de o parte, trebuie să spun că este un instrument foarte eficient. Pe de altă parte, este foarte dur”, a declarat Šefčovič, subliniind că departamentul său încă trage concluzii din cazul oțelului pentru ca aceste investigații să fie mai rapide și mai bine calibrate.
Comisarul pentru comerț a adăugat că Bruxelles-ul dezvoltă în continuare un „instrument de diversificare”, menit să încurajeze companiile să își procure bunurile de la furnizori diferiți atunci când există alternative disponibile; obiectivul este reducerea dependenței Europei de produsele chineze în industriile strategice.
„Desigur, diversificarea implică costuri”, a spus Šefčovič, indicând creșterea prețurilor pentru bunuri sensibile, precum mineralele critice sau tehnologiile verzi.
Însă unele companii, a spus el, își dau seama că „costul diversificării este mai mic decât costul unei întreruperi a aprovizionării”.
I.O.
S-a intensificat activitatea seismică a planetei? Specialiștii explică de ce au fost atât de multe cutremure devastatoare în această vară
Horoscop zilnic: 1 septembrie
Denis Drăguș, gata să semneze cu FCSB. Anunțul făcut de presa turcă
PNRR, pe ultima sută de metri: Guvernul a închis jalonul privind restructurarea companiilor de stat
