La patru ani de la invazia declanșată de Rusia în Ucraina, percepția publică din România se schimbă vizibil. Dacă în 2022 domina solidaritatea aproape reflexă cu Kievul, datele celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center arată o societate mai obosită, mai sceptică și mai divizată în privința modului în care ar trebui să se încheie conflictul.
Dincolo de uzura firească produsă de un război de durată, cifrele sugerează și impactul războiului informațional și al presiunii economice resimțite în ultimii ani. Narative precum „Rusia nu poate fi învinsă” sau „ajutorul pentru Ucraina ne costă prea mult” par să fi câștigat teren.
Sprijin în scădere pentru retragerea totală a Rusiei
Majoritatea românilor (53,3%) consideră în continuare că războiul ar trebui să se încheie prin retragerea Rusiei și returnarea teritoriilor ocupate Ucrainei. Totuși, procentul este în scădere semnificativă față de finalul anului 2023, când 64,7% susțineau această opțiune.
În oglindă, 35,4% dintre respondenți cred că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale pentru a opri ostilitățile, arată datele INSCOP citate de Informat.ro. La finalul lui 2023, această opinie era susținută de doar 24,5% dintre români. Creșterea este consistentă și indică o consolidare a discursului favorabil unei „păci rapide”, chiar cu preț teritorial.
Unde prinde ideea „păcii cu orice preț”
Sondajul arată diferențe clare între categorii sociale și electorale.
Susținerea pentru concesii teritoriale este mai pronunțată:
- în rândul votanților AUR – 46%
- în rândul bărbaților – 44%
- în categoria 30–44 ani – 40%
- în categoria 45–59 ani – 40%
- printre angajații din sectorul privat – 42%
Aceste grupuri par mai receptive la argumentele care pun accent pe costurile economice ale prelungirii conflictului și pe ideea stabilității imediate.
Electoratul partidelor de guvernare rămâne majoritar pro-integritate teritorială
De cealaltă parte, ideea că războiul trebuie să se încheie prin restabilirea granițelor Ucrainei rămâne dominantă în rândul susținătorilor partidelor aflate la guvernare:
- 79% dintre votanții USR
- 70% dintre votanții PNL
- 62% dintre votanții PSD
Demografic, femeile (61%) și tinerii sub 30 de ani (64%) sunt cei mai fermi susținători ai integrității teritoriale a Ucrainei.
Un optimism erodat în patru ani
Comparativ cu primii ani ai conflictului, când solidaritatea era aproape unanimă, datele actuale arată o erodare a optimismului și o fragmentare a opiniei publice.
Majoritatea românilor rămâne, formal, de partea principiului dreptului internațional și a retragerii Rusiei. Însă creșterea consistentă a ponderii celor care acceptă concesii teritoriale arată că discursul pragmatic – chiar cu prețul compromisului – câștigă teren.
Într-un context regional încă tensionat, aceste schimbări de percepție pot avea implicații politice și strategice semnificative, mai ales în raport cu poziționarea României în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Cum a fost realizat sondajul
Sondajul „4 ani de Război în Ucraina” a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.