Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare în cazul în care se confruntă cu „acțiuni neprietenoase”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu.
Într-un interviu acordat agenției ruse de știri TASS, Șoigu a afirmat că Moscova „monitorizează îndeaproape pregătirile militare” ale țărilor europene, în contextul în care acestea caută să-și intensifice cheltuielile și capacitățile de apărare, pe fondul reducerii prezenței militare americane pe continent, scrie Kiev Independent.
„În cazul în care state străine comit acțiuni neprietenoase care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Federației Ruse, țara noastră consideră legitimă adoptarea de măsuri simetrice și asimetrice necesare pentru a suprima astfel de acțiuni și a preveni repetarea lor”, a spus el.
„Descurajarea nucleară este exercitată împotriva statelor și coalițiilor militare care consideră Rusia un potențial adversar, dețin arme de distrugere în masă sau dispun de capabilități militare convenționale semnificative”, a adăugat Șoigu.
Oficialul rus a mai spus că orice forță europeană de menținere a păcii desfășurată în Ucraina pentru a monitoriza un eventual armistițiu ar fi percepută de Kremlin drept o provocare.
„Politicienii lucizi din Europa înțeleg că punerea în aplicare a unui asemenea scenariu ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia și, ulterior, la al Treilea Război Mondial”, a avertizat el.
În noiembrie 2024, Rusia și-a actualizat politica oficială privind descurajarea nucleară. Potrivit modificărilor, Kremlinul își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la o agresiune împotriva sa sau a aliatului său cel mai apropiat, Belarus, chiar dacă atacul nu implică arme nucleare.
Amenințări repetate
Rusia a amenințat în mod repetat Ucraina și Occidentul cu arme nucleare de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Aceste amenințări nu s-au materializat până acum, iar Rusia continuă războiul fără a recurge la arsenalul său nuclear.
Declarația vine în contextul în care vicepreședintele SUA, JD Vance, a reiterat avertismentele că Washingtonul ar putea renunța la eforturile de pace, dacă ambele părți refuză să accepte o „propunere foarte explicită”, care include recunoașterea teritoriilor ocupate temporar ca fiind rusești.
Ucraina a fost de acord să renunțe la arsenalul său nuclear după semnarea Memorandumului de la Budapesta în 1994, prin care a aderat și la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare.
În schimb, Kievul a primit garanții de securitate din partea marilor puteri, inclusiv SUA, Marea Britanie și Rusia. Aceste garanții nu au împiedicat agresiunea Moscovei din 2014 în Crimeea și Donbas, și nici invazia pe scară largă din 2022.
Memorandumul de la Budapesta este astăzi aspru criticat de conducerea ucraineană pentru lipsa unor garanții de securitate solide.
G.P.