România riscă să transforme stocarea energiei într-o nouă afacere speculativă, în loc să o folosească pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Într-o analiză publicată duminică, specialistul susține că dezvoltarea bateriilor este împinsă mai degrabă de interese comerciale și de posibilitatea unor câștiguri rapide, nu de o strategie coerentă pentru sistemul energetic.
„Stocarea a fost tratată ca o oportunitate comercială”
Chisăliță afirmă că România a abordat târziu și fragmentat problema stocării energiei, deși aceasta ar fi trebuit integrată încă de la început în dezvoltarea regenerabilelor și a rețelelor energetice.
„În loc să fie planificată ca infrastructură critică, integrată cu dezvoltarea regenerabilelor, a rețelelor, a prosumatorilor, a consumului flexibil și a serviciilor de echilibrare, stocarea a fost (și încă este) tratată prea mult ca o oportunitate comercială de moment”, spune acesta.
Potrivit lui, România a dezvoltat rapid capacități solare și eoliene și a încurajat apariția prosumatorilor, însă fără să construiască în paralel infrastructura necesară pentru echilibrarea sistemului.
„S-au instalat capacități solare și eoliene, dar elementele care trebuiau să facă sistemul funcțional - stocare, adaptarea și dezvoltarea rețelelor, smart meteringul, digitalizare, flexibilitate - au rămas mult în urmă”, afirmă Chisăliță.
„Se discută doar de baterii”
Președintele AEI critică faptul că, în prezent, accentul este pus aproape exclusiv pe instalarea de baterii, fără o discuție mai amplă despre tipurile de tehnologii necesare pentru stabilitatea sistemului energetic.
„Vedem astăzi că se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii. Nu se discută despre un sistem de stocare cu un mix de tehnologii care să asigure diversele necesități ale unui sistem energetic. Se discută doar de baterii”, susține el.
Acesta avertizează că, în lipsa unei strategii clare, România ar putea ajunge să importe masiv echipamente fără să rezolve problemele structurale ale rețelei energetice.
„Din nou scopul nu o să fie modernizarea sistemului energetic funcțional și energia ieftină, decât în discurs”, afirmă Chisăliță.
- Ordonanța lui Bolojan împotriva „băieților deștepți” din energie a picat. Avizul a venit prea târziu
Avertisment privind apariția unor noi „băieți deștepți”
Specialistul în energie spune că actuala direcție riscă să creeze o nouă categorie de actori care vor profita de volatilitatea pieței. „Vom constata în 2-3 ani că va apărea un nou tip de ‘băieți deștepți’ în energie, iar prețurile vor fi tot mari la consumatorul final”, avertizează el.
În opinia sa, bateriile ar trebui folosite pentru reducerea dezechilibrelor și a importurilor scumpe de energie, nu pentru specularea diferențelor de preț.
„În loc ca bateriile să fie promovate în primul rând ca instrumente pentru reducerea prețurilor, diminuarea dezechilibrelor, limitarea importurilor la vârf și creșterea securității energetice, ele sunt văzute adesea ca simplă oportunitate de business”, afirmă președintele AEI.
„România riscă să cumpere doar baterii, nu flexibilitate”
Chisăliță spune că diferența dintre o strategie reală de flexibilizare a sistemului energetic și simpla achiziție de baterii este „fundamentală”.
„Flexibilitatea înseamnă un sistem capabil să absoarbă surplusul de energie ieftină, să reducă importurile scumpe din orele de vârf, să stabilizeze rețeaua și să diminueze costurile structurale ale energiei electrice”, explică acesta.
În schimb, avertizează el, bateriile dezvoltate „haotic” și folosite exclusiv pentru arbitraj comercial riscă să devină „o nouă sursă de comisioane și câștiguri speculative”.
Irineu Darău: „Peste 50% din producția finanțată prin SAFE va fi în România”. Ministrul Economiei respinge acuzațiile că banii „ajung în Germania și Franța”
Cum poate arta să încetinească îmbătrânirea biologică - studiu
Real Madrid și-a ales noul antrenor
O tragedie românească. Tensiunile dintre un președinte conservator și electoratul său liberal
