Trei şefi ai Armatei Române au descins aseară la Antena3 pentru damage control, după ce episodul „drona inexistentă există” a pus într-o imagine foarte proastă Armata Română, ceea ce poate afecta marea cotă de încredere de care se bucură aceasta în ochii populaţiei, dar şi ai aliaţilor militari.
În platou au fost în direct generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, dar şi amiralul Mihai Panait, şeful Statului Major al Forţelor Navale.
Aceştia au prezentat filmul găsirii dronei, au dat explicaţii de ce radarele noastre nu au observat-o şi au contrazis pe alocuri relatările localnicilor despre marea descoperire.
Drona nu a explodat
Generalul Daniel Petrescu susţine că nu a fost o explozie pe teritoriul României: "Ne-am concentrat pe pista falsă a unei explozii (...) Până în acest moment, şi probabil ancheta va dovedi, nu există urme de explozibil la faţa locului".
De ce au ars copacii? "Este posibil, în cădere, combustibilul (motorină cu uleiuri) care se găsea în aceste elemente de drone să fi produs un incendiu. Nu ştim, încă investigăm".
Când vorbea Iohannis marţi, încă nu aveau date despre dronă
Şeful Statului Major al Apărării spune că personal a primit informația despre descoperirea resturilor de dronă "la scurt timp după terminarea conferinței de presă a președintelui Iohannis de marți de la Cincu. I-am raportat ministrului Apărării, iar ministrul l-a informat pe președintele Iohannis".
Acelaşi lucru a spus şi ministrul Apărării: “Am avut aseară (marţi seară - n.red.) în jurul orei 6 indicii că echipele noastre au identificat resturi care pot fi asociate cu echipamente de tip dronă”, a afirmat Tîlvăr miercuri.
Militarii, nu localnicii au găsit drona
Şi amiralul Mihai Panait susţine că resturile dronei au fost descoperite de militarii din subordinea sa, marți, la ora 17.21.
El a spus că primele cercetări au fost făcute de spionii militari, iar de marți „au început să scotocească” militarii din Forțele Navale.
"Comandantul regimentului de infanterie marină cu plutonul de cercetare din subordine. Sunt militari profesioniști care știu să interpreteze toate datele și toate informațiile care au fost la momentul respectiv pentru a identifica la locul potrivit rămășițele (...)
"Când au apărut mai multe informații în spațiul public, am dispus măsuri de scotocire la fața locului.
Au fost oameni pe teren discret luni, iar marți am ordonat Forțelor Navale să trimită mai mulți oameni și au și descoperit zona", a precizat şi șeful Statului Major al Apărării.
În data de 2 august, când alte drone rusești au intrat în spațiul aerian al României, reprezentanții Ministerului Apărării au infirmat posibilitatea la fel ca și acum.
De ce nu s-a văzut pe radare şi de ce nu a fost doborâtă
Militarii au detaliat şi un alt aspect important: De ce nu a fost pe radare drona picată?
"Fizica şi limita acestor sisteme evident că nu pot garanta o detecţie 100%, după cum legea şi posibilităţile tehnice nu pot garanta combaterea cu probabilitate de 100%", a spus generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.
"S-a produs și o reorganizare și o suplimentare a acestor mijloace de detecție, dar vorbim despre o zonă foarte accidentată, plină de vegetație relativ înaltă, vorbim despre un relief care permite cu greu detecția unor obiecte care evoluează la înălțimi foarte mici, cu viteze foarte mici.
Mai mult decât atât, multe dintre aceste obiecte, pentru că discuția noastră se învârte în jurul dronelor, vorbim de niște obiecte cu suprafețe mici de reflexie".
Astfel de drone sunt detectate de radar, "numai că probabilitatea de detectare a unui obiect zburător este evident direct proporțională cu suprafața de reflexie".
"Aceste drone sunt preponderent construite din elemente non metalice și atunci suprafața lor de reflexie este mică. Asta înseamnă că le vedem, foarte probabil le vedem, numai că există o probabilitate rezonabilă să nu le putem urmări permanent", a explicat generalul, pentru sursa citată.
"Să nu ne imaginăm niciun moment că apărarea aeriană a oricărei țări funcționează astfel încât la graniță este un zid de nepătruns", a mai declarat Pană.
Mai e şi o problemă legală.
"Procesul ar trebui să meargă așa: detectez, realizez ce am detectat, iau decizia să dobor acea țintă, să o combat și o combat efectiv. Vreau să spun că problema de aici se complică legat de legislație, pentru că vorbim de o țară aflată la pace. Nu este în război cu nimeni. Dacă o țintă aeriană evoluând la o înălțime foarte mică, în spațiul aerian vecin, va fi identificată ca agresor, chiar la momentul, la verticala graniței naționale, timpul necesar reacției mijloacelor antiaeriene nu va permite niciodată combaterea/doborârea acelei ținte în 30-40 de m, cât este în cazul de față distanța", a adăugat generalul Pană.
Vor răspunde dacă au greşit
Ancheta va arăta cât şi cum s-a greşit în acest caz.
"Sunt responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă în Armata României, inclusiv comunicarea, inclusiv modul de acțiune, inclusiv modul de a sprijini populația. Prin urmare nu o să mă derobez de această responsabilitate. Sunt responsabil!
Acum se desfășoară o investigație, ne verificăm și procedurile, cât și cum am greșit fiecare vom vedea la sfârșitul acestei investigații.
La fel, ceea ce se referă la elementele de dronă, vom vedea la sfârșitul acestei investigații", a declarat generalul Petrescu.
Acesta însă ne îndeamnă "să nu pierdem imaginea generală, să nu pierdem întregul pentru o situaţie care nu a prezentat un pericol foarte mare pentru populaţie".
"Noi suntem concentrați acum pe eventualele atacuri asupra teritoriului României, nu asupra evenimentelor colaterale", este concluzia lui.
80 de mine marine
O informaţie interesantă a furnizat şi şeful Statului Major al Forţelor Navale.
"În momentul de faţă avem deja un număr de 80 de mine marine descoperite şi distruse în Marea Neagră de la începutul războiului (…). Riscurile pot fi reduse, nu pot fi eliminate complet".
Suprafaţa de responsabilitate a Forţelor Navale române pe mare este de 30.000 de km pătraţi.
Viaţa la graniţa războiului
După ce resturile unei drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României, un număr mare de oficiali, militari și reporteri au luat cu asalt satele rarefiate de pe malul Dunării.
Acum, acolo, e multă mișcare, dar fără rost pentru că nu s-a luat nicio măsură concretă pentru locuitorii expuși la conflictul de peste graniță.
După ce vreme de două zile, în 4 și 5 septembrie, toate autoritățile din România, până la nivel de președinte, în ciuda evidențelor, au negat că o dronă rusească a ajuns pe teritoriul țării, în data de 6 septembrie, ministrul Apărării anunță că s-au găsit resturi ale unui aparat de zbor, cel mai probabil o dronă.
Klaus Iohannis s-a scuzat, spunând că s-a bazat pe informările venite de la Ministerul Apărării, iar reprezentanții Guvernului n-au mai adăugat nimic, provocând o criză de autoritate la nivelul statului într-o situație de război la graniță.
Bâlbâielile ne-au pus într-o postură dificilă în cadrul alianței Nord-Atlantice și, în ciuda asigurărilor date de Klaus Iohannis că suntem bine apărați, locuitorii care trăiesc aproape de zona de conflict au declarat că au mari îndoieli în această privință.
„A fost prefectul, ministrul Apărării pe aici, dar din păcate, tot nu o să avem liniște”, a declarat preotul Florin Pascale, din Ceatalchioi și Plauru, pentru Spotmedia.ro.