La o zi după ce Klaus Iohannis a făcut o vizită în Delta Dunării, Rusia a lansat un nou atac asupra porturilor Reni și Izmail, aflate la câteva sute de metri de granița cu România.
De bună seamă că nu e nicio legătură între cele două evenimente, dar există una între război și nepăsarea președintelui României pentru cei 800 de cetățeni români care trăiesc la trei sute de metri de conflict, lăsați fără nicio protecție în fața pericolului.
Faptele
În noaptea de sâmbătă spre duminică a avut loc al patrulea raid cu drone, lansat de ruși de la ieșirea din acordul grâului, acea înțelegere care permitea vaselor din ambele țări să traverseze Marea Neagră fără a fi atacate.
Vizate sunt porturile Reni și Izmail, unde ucrainenii au depozite de cereale și încarcă nave venite pe Dunăre, care, apoi, se deplasează pe fluviu spre portul Constanța.
Pe malul drept al Dunării, în nordul Deltei, sunt câteva sate ai căror locuitori, de la începutul atacurilor, trăiesc cu frica de a nu-și pierde viața.
Ceatalchioi, Plauru, Pardina și Chilia Veche sunt legate de un drum de piatră, plin de gropi și de praf.
Regiunea e izolată de Tulcea și nu poate fi accesată decât prin trecerea fluviului cu barca sau bacul.
Cu mașina, din Tulcea, în Chilia Veche, pe drumul de piatră se fac în jur de patru ore.
În cazul unei explozii accidentale, pe malul românesc, pompierii și echipajele de salvare nu pot interveni, iar în zonă nu există facilități permanente de acordare a unui ajutor de urgență. Peste 800 de oameni sunt prinși în capcană.
Reacția președintelui
În vizita sa de o zi în Delta Dunării, Klaus Iohannis, alături de soție, au dat senzația că sunt în vacanță.
Președintele n-a făcut nicio referire la pericolul în care trăiesc românii de la marginea războiului.
„Contribuția mea (la rezolvarea problemelor Deltei - n.red.) constă în faptul că am venit aici și am atras atenția asupra acestor chestiuni, că am discutat cu autoritățile centrale și locale, iar soluțiile foarte concrete o să le prezinte ministerul, județul, primăria, administratorul Deltei atunci când se pun în practică”, a declarat Klaus Iohannis, într-o scurtă conferință de presă.
La observația reporterului că la întâlnirea cu președintele n-au fost reprezentanți și ai administrațiilor locale din Deltă, reacția președintelui a fost ironică, întorcându-se spre primarul din Tulcea, capitala județului, și întrebându-l: „Orașul dumneavoastră nu e de aici din zonă?”
Asta a fost tot. Referiri indirecte la problemele din Deltă și niciun fel de compasiune sau încurajări pentru cetățenii români expuși la conflictul din țara vecină.
Comentariu
Atitudinea președintelui întărește și mai mult bănuiala că autoritățile din România nu au niciun plan pentru comunitățile de români care trăiesc pe malul drept al Dunării, foarte aproape de o zonă fierbinte a războiului.
Exploziile și atacurile dronelor se aud însă și din Tulcea, iar oamenii de acolo sunt neliniștiți și nu știu ce să creadă. Nimeni nu le răspunde la întrebări.
Problema e că autoritățile române nu vor să facă nimic pentru că, în situația în care o dronă sau resturi de proiectile ar cădea pe teritoriul țării noastre, ar trebui să anunțe oficial acest lucru și atunci s-ar declanșa o nouă dezbatere complicată în jurul articolului 5 din tratatul Alianței Nord-Atlantice.
E exclus să te gândești că NATO ar putea să atace Rusia pentru că o dronă a intrat, pentru scurt timp, în spațiul aerian al României, cum s-a și întâmplat deja, dar să lași aproape o mie de oameni fără o protecție de bază împotriva incendiilor și a rănirii, la câțiva metri de război, e de un cinism fără margini.
Concluzie
Călătoria lui Iohannis în Deltă a făcut mai mult rău decât bine, înfuriindu-i pe cei care se află sub atacul dronelor rusești în fiecare săptămână și se tem pentru viața lor.