Despre suferințele românilor, lipsiți de apărare în fața dronelor ruse, George Simion, liderul AUR, nu a vorbit niciodată, cu toate că, în discursurile sale, se arată îngrijorat de problemele concetățenilor. Însă teama de Moscova e mult mai mare.
Românii care trăiesc pe malul drept al fluviului, la câțiva metri de război, au fost dați uitării și de coaliția PSD-PNL, care se află la guvernare, deși, în repetate rânduri, liderii politici au spus că sunt protejați de granițele NATO.
La ora 02.40, în dimineața zilei de 23 august, asupra portului Izmail a avut loc un al doilea raid cu drone, lansat de Rusia, în această lună.
„A durat până pe la ora 4. Au fost șapte explozii puternice. S-au zgâlțâit toate geamurile”, a povestit preotul Florin Tudor Pascale, într-un interviu telefonic acordat Spotmedia.ro.
Biserica din satul Plauru, aflată la câțiva zeci de metri de malul Dunării, a fost afectată și de acest al doilea atac al rușilor asupra portului Izmail.
Primarul Tudor Cernega a declarat pentru Spotmedia.ro că „de data asta biserica s-a crăpat”.
Pe parcursul zilei de miercuri, 23 august, preotul Tudor Pascale s-a aflat la fața locului pentru a evalua pagubele.
„A bubuit mult mai tare. Zguduiturile resimțite au fost mai puternice în comparație cu raidul din data de 2 august”, a mai povestit primarul Tudor Cernega.
„Cred că au fost 10-12 drone, care au atacat în jur de o oră și jumătate. Nu au existat suspiciuni că vreuna a trecut în teritoriul românesc, dar au lovit puternic o clădire înaltă, aflată lângă silozul din port”, a adăugat edilul din Ceatalchioi.
Mii de tone de grâu, distruse
„Un alt atac al Rusiei asupra porturilor de la Dunăre. 13 mii de tone de cereale au fost distruse ca urmare a raidului asupra portului Izmail”, a anunțat Alexander Kubrakov, ministrul Dezvoltării și Infrastructurii din Ucraina.
„Mai multe terminale și depozite private de cereale au suferit pagube importante. O mare parte din grâul compromis era destinat pentru export în Egipt și România”, a anunțat oficialul de la Kiev.
„Rusia atacă sistematic depozitele noastre pentru a stopa exportul de grâu. Numai în această noapte, capacitatea portului Izmail a fost redusă cu 15%, iar în portul Reni au fost distruse 35 de mii de tone de cereale, într-un atac anterior. În total, timp de o lună, raidurile Rusiei asupra porturilor noastre au produs o pagubă de 270 de mii de tone de cereale”, a anunțat ministrul ucrainean.
VIDEO. Filmarea atacului din noaptea de 22 spre 23 august asupra portului Izmail - Sursa: Localnic, Plauru
„Lumea trebuie să înțeleagă că atacurile asupra infrastructurii de export a cerealelor sunt, în realitate, atacuri asupra țărilor africane și asiatice care au rămas deja fără alimente”, a mai adăugat Alexander Kubrakov.
După decizia unilaterală a Rusiei de a întrerupe acordul pentru transferul cerealelor prin Marea Neagră, atacurile asupra porturilor comerciale ale Ucrainei s-au intensificat.
Acesta e motivul pentru care, în ultima lună, peste o mie de cetățeni români au ajuns să se afle la câteva sute de metri de zona de conflict.
În această perioadă, guvernul condus de Marcel Ciolacu n-a făcut nimic pentru a-i proteja pe locuitorii din nordul Deltei.
O ploaie de pietricele
„De data asta, oamenii au fost mai pregătiți în comparație cu atacul din data de 2 august”, a declarat primarul Tudor Cernega.
„Exploziile au fost mai puternice. Animalele s-au speriat rău, iar mici bucăți din construcțiile lovite de drone au ajuns până pe malul nostru, în satul Plauru”, a spus edilul comunei Ceatalchioi.
Gheorghe Puflea, 70 de ani, un pensionar care locuiește foarte aproape de mal, i-a spus primarului că a auzit cum a căzut pe acoperișul casei sale „o ploaie de pietricele”.
Miercuri, când s-a luminat de ziuă, oamenii din Plauru au fost înghițiți de un fum gros și înecăcios care, adus de vânt, venea din Izmail, de la construcțiile incendiate de drone.
„Mirosea a cauciuc ars”, a povestit primarul.
Pe la ora 10, pompierii ucraineni au reușit să stingă focurile, iar fumul a început să se răspândească.
„Au fost șapte explozii puternice. Trei, în port, iar patru, în oraș. O plajă de la Dunăre, folosită de ucraineni, a fost și ea lovită de o dronă”, a declarat și preotul Tudor Florin Pascale, pentru Spotmedia.ro.
„Zgomotul exploziilor s-a auzit până în Tulcea. Am fost dimineață în oraș și toată lumea vorbea despre ce s-a întâmplat pe timpul nopții”, a mai adăugat preotul.
Teritoriul României, cuprins între brațele Chilia și Sulina, este unul izolat. Comunele de pe malul fluviului, cu peste 3.000 de locuitori, inclusiv Chilia Veche, depind de un drum pietruit, plin de praf și de gropi, dar și de o trecere cu bacul peste fluviu pentru a face conexiunea cu Tulcea.
Războiul a ajuns atât de aproape de acești oameni încât sunt într-un pericol permanent de a deveni victime colaterale.
Un ținut prea îndepărtat pentru Guvernul României
„Avem la primărie o mașină de pompieri, achiziționată din fonduri europene și o pompă. Sunt noi. Dacă, în urma bombardamentelor, ia foc o casă, intervenim cu ce avem. Ne deplasăm cu mașina sau dacă e aproape de Dunăre, ducem pompa și scoatem apă ca să stingem incendiul”, a descris primarul Tudor Cernega modul în care se va interveni într-o posibilă situație tragică, provocată de război.
Cu toate intențiile bune ale edilului și pregătirile pe care le-a făcut, din Ceatalchioi, locul unde se află mașina de pompieri, până în satul Plauru, aflat cel mai aproape de zona de conflict, e o distanță de 6 kilometri, pe un drum prost. Oricât de rapizi ar fi, gospodăriile de acolo nu pot fi salvate în caz de incendiu.
Nici după bombardamentele din noaptea trecută, reprezentanții Guvernului nu au ajuns în nordul Deltei.
Dan Munteanu, prefectul județului Tulcea, s-a interesat telefonic de situația satelor de pe malul Dunării, dar în continuare nimeni nu pare a fi preocupat să-i protejeze eficient pe cetățenii români expuși pericolelor grave provocate de război.
Raidurile rușilor vor continua. Sunt semne clare că vor să provoace pagube cât mai mari depozitelor de cereale și să stopeze exporturile de grâu ale ucrainenilor.
Pentru Moscova, aceasta e o strategie importantă prin care urmărește să realizeze o creștere globală a prețurilor alimentelor ce ar putea duce la tensiuni sociale, astfel încât să erodeze alianța țărilor care susțin cauza Ucrainei.
Biserica din Plauru a fost zdruncinată puternic de bombardamentele din data de 2 august, iar acum, după cel de-al doilea raid al rușilor, fisurile din pereți s-au mărit și au apărut altele noi. Construcția se află într-un mare pericol să se dărâme din cauza incapacității Guvernului României de a administra și proteja întreg teritoriul țării.
