Neue Zürcher Zeitung a analizat controversa diplomatică pe axa Kiev-București pe marginea prăbușirii unei drone rusești pe teritoriul României și poziția delicată în care s-ar afla Bucureștiul.
Corespondentul NZZ la Istanbul Volker Pabst pune în context pentru cititorii cotidianului elvețian incidentul de la începutul săptămânii, după un nou atac rusesc cu drone asupra portului ucrainean Izmail de la Dunăre.
În urma acestui atac, o dronă rusească s-ar fi prăbușit pe teritoriul României, lucru semnalat rapid de autoritățile ucrainene și dezmințit la fel de neîntârziat de București. În urma insistențelor Kievului și a unor cercetări jurnalistice care au utilizat inclusiv date obținute prin geolocație, autoritățile române au admis miercuri că pe teritoriul românesc ar fi fost găsite fragmente care ar putea proveni de la o dronă rusească.
Jurnalistul NZZ scrie că graba Ucrainei de a semnala intrarea dronei rusești pe teritoriul unui stat NATO și reacția reticentă a României nu ar fi întâmplătoare.
Ucraina s-ar fi folosit de incident pentru a cere Occidentului sprijin mai extins în apărarea antiaeriană. Războiul aerian dus de Rusia ar reprezenta un pericol imediat și pentru statele vecine Ucrainei, a arătat Ministerul de Externe de la Kiev.
Pe de altă parte, România și NATO nu ar avea niciun interes în escaladarea tensiunilor, atât timp cât nu există dovezi că Rusia ar viza intenționat teritoriul Alianței.
Autorul NZZ remarcă asigurările date marți de președintele Klaus Iohannis, potrivit căruia România și NATO ar fi, desigur, pregătite pentru eventualitatea lovirii teritoriului românesc în urma atacurilor rusești. Anterior, Guvernul de la București afirmase că nu a existat nicicând un pericol militar real pentru România. În orice caz, dezmințirea și ulterior răzgândirea Bucureștiului nu se reflectă pozitiv asupra serviciilor românești de supraveghere militară, după cum constată jurnalistul elvețian.
NZZ subliniază că România este pe deplin conștientă de amenințarea pe care o reprezintă Rusia. Încă din 2014, după anexarea Crimeii de către Moscova, experții de securitate de la București au atras atenția asupra marii apropieri a României de zona conflictuală și au cerut sprijin suplimentar de la NATO pentru flancul estic al Alianței, până atunci destul de neglijat. Distanța dintre peninsula ucraineană ocupată de ruși și Delta Dunării în România ar fi de doar 200 de kilometri în punctul cel mai apropiat, după cum se notează în articolul ziarului elvețian.
Pe lângă incidentul din această săptămână, România s-a confruntat la jumătatea lui august și cu explozia unei mine marine la Costinești, în apropiere de portul Constanța, cel mai important din România.
În contextul conflictului din Ucraina, poziția militară a României ar fi destul de solidă. Bucureștiul investește de mai mulți ani 2% din PIB pentru Apărare, așa cum cere NATO, anul acesta majorând chiar la 2,5% din PIB cheltuielile pentru acest domeniu.
În plus, și NATO și-ar fi consolidat poziția în România, amintite fiind prezența din mai 2022 a grupului de luptă multinațional condus de Franța și folosirea avioanelor de luptă ale NATO pentru asigurarea securității spațiului aerian românesc.
Mai mult, la Borcea va fi deschis un centru de antrenare de piloți pentru avioanele de luptă americane F-16, care va fi folosit ulterior și pentru antrenarea piloților militari ucraineni.
În fine, NZZ arată că, în pofida solidarității cu Ucraina, a intereselor convergente ale celor două țări și a ajutoarelor majore acordate de România Ucrainei, între cele două țări ar exista și neînțelegeri: între ele, problema cerealelor ucrainene mai ieftine decât cele românești și noua lege a minorităților din Ucraina, țară în care ar trăi până la 400.000 de etnici români.
Ovidiu Suciu