Statele Unite au încheiat a unsprezecea noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului, asta în timp ce costurile războiului și nemulțumirile din Congres cresc. Pentagonul estimează că operațiunile au costat deja 37,5 miliarde de dolari și cere zeci de miliarde în plus. Totodată, secretarul american al Apărării susține că Rusia și China sprijină, în moduri diferite, acțiunile Teheranului.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că atacurile lansate în noaptea de marți spre miercuri au urmărit să reducă și mai mult capacitatea Iranului de a amenința navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit CENTCOM, au fost lovite centre de operațiuni militare, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructuri logistice militare.
„Atacurile nejustificate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis comandamentul american, susținând că Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau strâmtoarea.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat, la rândul său, că apărarea antiaeriană a fost activată în mai multe zone ale Teheranului.
„Surse de informare au raportat în urmă cu câteva minute că activități de apărare antiaeriană au fost auzite în vestul, estul și nord-estul Teheranului”, a transmis televiziunea iraniană.
Agenția de stat IRNA a relatat și despre explozii la Bushehr, în sud-vestul țării, unde se află singura centrală nucleară civilă aflată în funcțiune în Iran, precum și despre atacuri în sudul și nord-vestul țării.
Războiul a costat deja SUA 37,5 miliarde de dolari
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în timpul unei audieri în Senat că războiul cu Iranul a costat până acum Statele Unite 37,5 miliarde de dolari.
El a precizat că suma include și unele cheltuieli estimate până la sfârșitul anului fiscal, precum mesele și întreținerea trupelor. Experții citați de CNN consideră însă că valoarea reală a operațiunilor ar putea fi mai mare.
În luna martie, analiștii estimau că războiul costa contribuabilii americani peste 890 de milioane de dolari pe zi, luând în calcul operațiunile aeriene și navale, trupele desfășurate în regiune, armamentul utilizat și interceptarea rachetelor iraniene.
Administrația Trump solicită acum Congresului aproape 70 de miliarde de dolari în fonduri suplimentare pentru Pentagon.
„Fără aceste fonduri, ne confruntăm cu deficite critice”, a declarat Hegseth, care a descris finanțarea drept „urgentă și necesară”.
Democrații au contestat atât suma cerută, cât și strategia Casei Albe. Senatoarea Patty Murray a avertizat că Statele Unite riscă să intre într-un „nou război fără sfârșit”. „Acest război scapă din nou de sub control”, a declarat ea, amintind că Trump a susținut în repetate rânduri că un acord cu Iranul este aproape și că războiul se va încheia rapid.
Rusia și China, acuzate că ajută Iranul
În aceeași audiere, Pete Hegseth a afirmat că Rusia și China facilitează, „la niveluri diferite”, unele dintre acțiunile întreprinse de Iran.
„Există multe modalități prin care descurajăm acest lucru, iar amploarea și profunzimea acestora ar trebui să rămână secrete”, a spus șeful Pentagonului. „Dar există modalități prin care ambele țări, la niveluri diferite, facilitează unele dintre acțiunile întreprinse de Iran”, a adăugat el.
Hegseth nu a oferit detalii. CNN a relatat în ultimele luni, citând surse din serviciile de informații, că Beijingul se pregătea să livreze noi sisteme de apărare aeriană Iranului, iar Rusia ar fi ajutat Teheranul cu tactici avansate de utilizare a dronelor, inspirate din războiul din Ucraina.
Întrebat dacă Rusia și China ajută Iranul, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a refuzat să răspundă, precizând că subiectul nu poate fi discutat într-un cadru neclasificat.
Congresul contestă strategia lui Trump
Audierea a fost marcată de schimburi tensionate între Hegseth și senatorii democrați, care au cerut explicații privind justificarea și obiectivele războiului.
În această săptămână, Senatul urmează să analizeze o nouă rezoluție privind limitarea puterii președintelui de a continua războiul fără aprobarea Congresului. Camera Reprezentanților a adoptat deja o inițiativă asemănătoare, însă măsura nu a trecut până acum de ambele camere.
Presiunile asupra administrației cresc și pe fondul scumpirii carburanților, al blocajelor din Strâmtoarea Ormuz și al pierderilor suferite de armata americană. Pentagonul a anunțat că 17 militari americani au murit, iar peste 100 au fost răniți de la începutul lunii iulie.
Rubio: Iranul nu este serios în privința negocierilor
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat miercuri, la Manila, că Washingtonul rămâne deschis diplomației, însă consideră că Iranul nu tratează cu seriozitate negocierile de pace.
„Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem”, a afirmat Rubio.
„Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri”, a adăugat șeful diplomației americane.
Rubio a avertizat că Iranul nu are dreptul să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și că restricționarea libertății de navigație ar afecta întreaga economie mondială.
„Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani”, a declarat el.
Donald Trump a reiterat marți că Statele Unite vor continua presiunea militară asupra Iranului și a readus în discuție posibilitatea atacării complexului nuclear subteran de lângă Natanz.
Ziua 1608 Peste 400 de drone spre Moscova. Lovitură puternică la un centru de coordonare al FSB. Marinari uciși pe o navă cu porumb. 28 de morți în Odesa, doar în iulie. Zelenski, 6 întâlniri cu șefii Armatei (Video)
Atacant nou la FCSB: Dublură pentru Daniel Bîrligea
Legătura dintre mușchii pieptului și spatelui și riscul de infarct și chiar moarte prematură
Proiectul Legii salarizării, blocat de Curtea de Apel București la cererea Sanitas
