Judecătorii constituționali vor fi cei care stabilesc dacă noua lege privind pensiile magistraților va intra sau nu în vigoare, iar negocierile se fac de-acum încolo clandestin.
Filosofia materialistă a magistraților nu se schimbă, etica și justiția socială nu înseamnă mare lucru pentru ei. Negocierile care au avut loc la Palatul Cotroceni nu i-au adus la un numitor comun cu restul societății și cu toate că întreaga coaliție a fost de partea noii legi, nu e prea clar dacă social-democrații chiar mizează pe această direcție.
De altfel singura modificare operată de guvernul Ilie Bolojan se referă la perioada de tranziție: adică pensiile modificate ale judecătorilor și procurorilor, care vor însemna maxim 70% din ultima lor indemnizație netă, vor intra în vigoare abia după 15 ani, deci din 2041. Practic, față de proiectul anterior, respins de Curtea Constituțională(CCR), tranziția a crescut de la 10 la 15 ani.
Ce vor magistrații?
Ei solicită 65% din brutul ultimei indemnizații și 17 ani perioada de tranziție, după cum a explicat procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul spune că până la urmă tranziția de 15 ani a fost acceptată la negocieri, dar că noul proiect n-ar respecta „principiile echității”.
Curtea Constituțională (CCR) a respins acum o lună proiectul anterior sub pretextul că nu avea avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituția care are rolul de garant al independenței Justiției. Nici coaliția nu s-a grăbit prea mult să avizeze acest proiect, iar mai devreme CCR a ținut pe loc vechiul proiect tot o lună. De aceea, acum, România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență).
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat azi că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore.
Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis.
Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan.
Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ. Fostul ministru PSD al Justiției și fost judecător CCR pentru un an susține că „bugetul nu se redresează prin pensiile magistraților” și că deasupra PNRR și a obligațiilor țării stă Constituția, sugerând că decizia Curții Constituționale ar putea rămâne aceeași: de respingere.
Pe de altă parte, modificări legislative în defavoarea magistraților au mai fost făcute în mandatul anterior al Parlamentului, dar legile se fac și se desfac în România în funcție de interesele celor care sunt cei mai puternici.
Înalta Curte pare să aibă în acest moment cea mai mare influență asupra reformei care-i privește pe magistrați, pentru că mulți dintre politicienii cu ștaif au schelete în dulap, care, la o adică pot fi neutralizate de judecătorii Curții Supreme.
Proteste împotriva magistraţilor
Pentru mâine seară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.
Comunitatea Declic, principala organizatoare a protestelor a depus la Curtea de Apel Cluj o contestație împotriva numirii Liei Savonea de către CSM la Înalta Curte. În plus, Declic susține că atunci când a fost în fruntea CSM, Savonea a condus Consiliul Superior al Magistraturii ca pe o anexă a PSD și „a girat decizii scandaloase”.
Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani? Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi?
Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe și să mai ceară Curții Constituționale încă o respingere a legii pensiilor magistraților. Între timp, continuă negocierile pe sub masă și presiunile din partea judecătorilor și procurorilor.
Cristian Măcelaru: M-am bucurat foarte mult pentru România