Președinții curților de apel din România au transmis un comunicat comun în care își exprimă sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de şefa acesteia, Lia Savonea, în contextul pe care îl descriu drept „atacuri și presiuni fără precedent” asupra instanței supreme.
În contextul eliberărilor recente decise de ÎCCJ, judecătorii spun că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”.
Semnatarii documentului avertizează că discreditarea publică a Înaltei Curți afectează întregul sistem judiciar și „încrederea societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional”.
„Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem - de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii. Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental”, se arată în comunicat.
Președinții curților de apel consideră că atacurile la adresa Înaltei Curți reprezintă „o slăbire a justiției în ansamblu” și avertizează că o astfel de retorică „îndepărtează statul de la democrație și de la echilibrul constituțional între puteri”.
„Nicio putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare și conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate și proiectând asupra corpului magistraților eticheta de dușmani ai poporului”, afirmă judecătorii semnatari.
În document, aceștia fac apel la „respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești” și la protejarea autorității instanței supreme „ca garanție a unui stat de drept funcțional”.
Totodată, comunicatul subliniază că independența judecătorilor „nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice” și că Justiția „nu se negociază și nu cedează niciunei forme de presiune”.
Atac la Guvern
Şefii din Justiţie aduc acuzații grave reprezentanților Executivului:
„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice, în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării".
14 președinți de curți de apel au obținut funcțiile prin concurs. Dintre aceștia, patru se pregătesc să treacă interviul de la CSM pentru instanța supremă, scrie PressHub.
Textul este semnat de toți cei 16 președinți ai curților de apel civile și de președintele Curții Militare de Apel:
- Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
- Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
- Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
- Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
- Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
- Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
- Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
- Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
- Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
- Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
- Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
- Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
- Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
- Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
- Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
- Judecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel
Contextul declarației
Poziția vine la scurt timp după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a denunțat o campanie „fără precedent” de „denigrare și destabilizare a ordinii de drept”, despre care susține că implică oameni politici și formatori de opinie.
În replică, vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat recent, într-un interviu la Digi24, că România „nu își mai permite” pensiile speciale ale magistraților, comparând sistemul cu „un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit”.
- Un membru CSM s-a supărat, după ce Oana Gheorghiu a comparat pensiile speciale cu un Caritas. Reclamă un atac la independența justiției
- Un procuror-șef de la DIICOT se simte jignit de Oana Gheorghiu: Am aflat cu stupoare că pensia mea va fi plătită din banii copiilor și bolnavilor
Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților.
CCR a subliniat că statul are dreptul să modifice nivelul pensiilor de serviciu pentru a asigura echilibrul bugetar, atâta timp cât nu afectează independența Justiției. Curtea a mai arătat că reforma nu încalcă principiul încrederii legitime, deoarece este aplicată gradual, pe o perioadă de peste un deceniu, și urmărește „binele general”.
