Procurorii Parchetului General și polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice efectuează luni șase percheziții în județul Bihor, la sediile sociale și punctele de lucru ale mai multor firme din grupul European Food and Drinks, controlat de frații Ioan și Viorel Micula.
Ancheta se desfășoară în cadrul operațiunii Jupiter 4 și vizează suspiciuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală, într-un dosar ce ar implica transferuri ilegale de active.
Comisia Europeană a cerut recuperarea ajutorului de stat primit de frații Micula
Schema frauduloasă a fost concepută în contextul deciziilor Comisiei Europene și instanțelor UE, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul controlat de fraţii Micula suma de bani achitată în perioada 2014 – 2019 (aproximativ 792 milioane lei, adică aproximativ 400 milioane euro), calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal, relatează Bihoreanul.
În 1998, Guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe o perioadă de zece ani. În cadrul procesului de pregătire a aderării la UE, România a pus capăt acestui regim de stimulare în anul 2005.
Ioan și Viorel Micula, investitori care dețin cetățenia suedeză și au reședința în România, sunt acționarii majoritari ai societății European Food and Drinks Group, beneficiară a acestor stimulente.
Conform dispozițiilor unui tratat bilateral de investiții încheiat în anul 2002 între Suedia și România privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, frații Micula, precum și alți reclamanți, au solicitat instituirea unui tribunal arbitral pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevăzute de OUG, notează Agerpres.
În 2013, tribunalul arbitral a estimat că România nu a reușit să asigure un tratament just și echitabil investițiilor și a acordat reclamanților despăgubiri în cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro.
Numai că, în 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat și a solicitat României să recupereze sumele deja plătite și să nu mai facă nicio altă plată.
Cum funcționa schema frauduloasă
Anchetatorii au descoperit că între anii 2018 și 2024 cinci companii din grupul European Food and Drinks Group ar fi fost administrate fraudulos, printr-un mecanism contractual complex care a dus la transferul ilegal de active către alte firme controlate tot de frații Micula.
„Întregul mecanism a fost conceput pentru a limita posibilitățile statului român de a recupera sumele datorate și pentru a asigura continuarea activității comerciale prin alte persoane juridice, nevizate de măsurile de recuperare”, arată procurorii.
Principalele modalități frauduloase folosite au constat în vânzarea directă sau compensarea creanțelor invocate împotriva societăților vizate. Astfel, au fost transferate active semnificative - terenuri, hale, clădiri de producție, utilaje și alte echipamente - către alte societăți controlate de acelorași persoane fizice.
Valoarea totală cumulată a activelor transferate ilegal este de aproximativ 163 milioane de lei.
Acestea au fost mutate prin vânzări directe sau prin cedare cu titlul unor compensări de creanțe greu de justificat, către alte societăți aflate, în realitate, tot sub controlul acelorași proprietari.
Astfel, companiile din grupul Micula - European Drinks SA, European Food SA, Multipack SRL, Transilvania General Import Export SRL și Rieni Drinks SA - au înregistrat scăderi masive de active în ultimii ani. În același timp, alte firme au înregistrat creșteri accelerate. Este vorba despre European Food International SRL, European Drinks International SRL, Certinvest SRL, Plus Quadriga SRL, Pro Quadriga SRL și Royal Estates & Buildings SRL.
În teorie, un astfel de mecanism ar fi perfect legal dacă creanțele invocate ar rezulta din relații comerciale reale - tranzacții efective, prestate și evaluate corect.
Însă scopul final al întregului mecanism a fost diminuarea patrimoniului companiilor obligate să restituie ajutorul primit, astfel încât statul român să nu mai poată executa silit bunurile. În plus, grupul controlat de fraţii Micula și-ar fi putut continua activitatea prin firme „curate”, neatinse de obligațiile de plată, precizează procurorii.