O grupare din Iași, cu ramificații în toată țara, a produs și comercializat peste 100.000 de dispozitive de vapat, precum și produse de tip „edibles” (jeleuri, prăjituri, drajeuri), care conțineau droguri.
Polițiștii şi procurorii DIICOT au făcut marţi 121 de percheziții în 23 de județe, precum și în București.
Investigațiile efectuate au relevat o creştere exponenţială în rândul tinerilor (preponderent în zona şcolilor şi liceelor) a consumului de produse de tip „Vape”, care au în compoziţie derivaţi din plante de canabis şi, prin urmare, un efect psihoactiv, precizează Poliția Română într-un comunicat.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Georgian Drăgan, a declarat că investigaţia a pornit în luna mai, după o autosesizare a anchetatorilor din Iaşi.
O parte dintre aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol), substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive.
Din cercetările efectuate a mai reieșit că dispozitivele de tip „vape” care au în componenţă HHC ar fi comercializate preponderent pe piaţa online (site-uri de specialitate şi site-uri notorii care au ca obiect de activitate comerţul general cu diferite produse), dar şi în cadrul unor magazine situate în centre comerciale.
Cu privire la potenţialul psihoactiv al substanţei HHC, EU Early Warning System (EWS) a emis primele avertizări în luna octombrie 2022, substanţa în sine fiind în prezent intens monitorizată de către European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA).
În urma investigațiilor, au fost identificate 28 de firme care ar fi comercializat astfel de produse, la nivel național, profitând de faptul că dispozitivele de tip „vape” se pot comercializa la liber, iar jeleurile pot fi vândute oricărei persoane.
De asemenea, s-a stabilit faptul că minorii ar fi avut acces la aceste substanțe care le pun în pericol viața, iar persoanele care le-ar fi vândut astfel de produse, deși ar fi cunoscut efectele pe care le au substanțele din compoziția lor, le-ar fi comercializat fără nicio restricție, inclusiv minorilor.