Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, le-a propus colegilor săi din PNL înființarea registrului traficanților de droguri, pe modelul registrului agresorilor sexuali, deoarece arată că astfel de infracțiuni au un grad ridicat de repetabilitate.
„Propunerea pe care le-am făcut-o colegilor mei (…) este cea legată de o măsură concretă legată de registrul traficanților. Este după modelul registrului agresorilor sexuali.
Acest registru va reprezenta un mijloc de cunoaștere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracțiuni în sfera traficului ilicit de droguri. Adică am putea să știm: localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit. Aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenților de poliție, altor organizații care aplică legea competentă locului de destinație”, a spus, luni, ministrul Justiției.
Câţi deţinuţi sunt traficanţi şi câţi au recidivat
Gorghiu opinează că registrul traficanților ar fi o soluție în vederea asigurării prevenției recidivei.
„Am să vă spun argumentul pentru care gândim acest registru al traficanților. În sistemul penitenciar din România, din 23 de mii de deținuți, aproape 1.100 execută pedepse privative de libertate pentru comiterea unor infracțiuni din sfera traficului de droguri. Din ele, 709 sunt recidiviste sau cunoscute cu antecedente penale. Mai exact un procent de 65,22%, foarte sus.
Asta înseamnă un potențial criminogen crescut, cu un grad ridicat de repetabilitate pe care îl comportă aceste persoane care comit infracțiunea de trafic”, spune Gorghiu.
„În primele șase luni ale anului 2023, 360 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni de trafic. Se adaugă 135 de persoane condamnate în alte dosare în care obiectul este secundar infracțiunii de trafic intern sau internațional. În total, 495 de condamnați în primele 6 luni ale lui 2023”, este statistica oferită de Gorghiu.
Unul din 100 de elevi a consumat canabis la 13 ani sau mai devreme
Ministrul atrage atenţia şi că a coborât mult vârsta consumatorului de droguri, la 12 ani pentru substanțele psihoactive și la 13 ani pentru canabis și extasy.
Alina Gorghiu mai spune că de la an la an comportamentul de consum se dublează. Unul din 100 de elevi a consumat canabis la 13 ani sau mai devreme:
„1% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme. (...) La nivel regional, pe București – Ilfov, a crescut consumul de droguri de la 13,9% în 2013 la 23,7% în 2019. Finalul este că de la an la an acest comportament de consum aproape se dublează. Sunt date oficiale din raportări oficiale ale instituțiilor statului”.
„Trebuie să spunem că este un război asimetric, cel al statului cu traficul de droguri, pentru că este o diferență de la cer la pământ de resurse, de resurse care se pun la bătaie”, a subliniat Gorghiu.
Alina Gorghiu a citat din raportul Agenției Naționale Antidrog (ANA), care a fost publicat în februarie 2023, care arată că 10,7% din românii cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-al lungul vieții.
„Asta înseamnă, ținând cont de datele de la INS și anume că populația în acest interval 15 – 64 de ani este de aproape 15 milioane de oameni (...) că la nivelul anului 2021 pentru că raportul face referire la anul 2021, aveam 1.600.000 (de consumatori - n.red.). Aceste cifre, acest număr nu este cel real, așa cum spun și cei de la ANA, nu toți declară că au consumat. Nu declară din motive lesne de înțeles: le e frică de consecințe, le este jenă, lucrează în anumite domenii unde ar putea să le fie afectat jobul dacă această informație s-ar afla”, spune ministrul Justiției.
Cel mai consumat drog este canabisul
La nivel național, cel mai consumat drog este canabisul, acesta fiind și cel mai traficat drog și consumat în ultimii ani în România, adaugă Alina Gorghiu. În privința heroinei, 80% dintre consumatori locuiesc în Capitală.
„La nivel național cel mai consumat drog este canabisul, este cel mai traficat drog și consumat în ultimii ani în România. Acest consum de canabis a crescut în principal în categoria de vârstă 15 – 34 de ani, dar și în rândul populației școlare.
Vă spuneam că 1% din elevi debutează cu consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme. Cocaina, extasy, heroina... La heroină este un element specific, are o treime din consumatori în calupul de vârstă 35 – 39 de ani, peste 80% dintre ei sunt la nivel de Capitală, locuiesc în București”, a mai precizat Alina Gorghiu.