Comisia de la Veneția va analiza în procedură de urgență noua Lege ANI, a anunțat USR vineri. Comisia va formula o opinie, care ar urma să fie adoptată în sesiunea plenară din 11 – 12 decembrie.
Solicitarea a fost transmisă Comisiei de la Veneția de către Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, la cererea parlamentarilor USR Diana Stoica și Sorin Șipoș.
Sesizarea vizează noua Lege ANI (Legea nr. 180/2026), și posibilele consecințe ale aplicării retroactive a sancțiunilor prevăzute de aceasta.
în documentul trimis Comisiei de la Veneţia, Gunn Marit Helgesen a arătat că punerea în aplicare a sancţiunilor retroactive din noua Lege ANI "poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale şi poate avea un impact direct asupra continuităţii reprezentării democratice locale şi asupra stabilităţii autonomiei locale în România".
"Comisia de la Veneția va analiza în procedură de urgență noua Lege ANI, în special efectele ei retroactive și modul în care acestea sunt sau nu compatibile cu standardele europene și internaționale. O opinie va fi adoptată de organul consultativ al Consiliului Europei, format din experți independenți în Drept constituțional, în sesiunea plenară din 11 - 12 decembrie 2026", se arată într-un comunicat al USR citat de Agerpres.
Ce spun cei care au cerut sesizarea Comisiei de la Veneția
Lidera deputaților USR, Diana Stoica, acuză Curtea Constituțională că a girat un abuz. "PSD și AUR au transformat o lege jalon în PNRR într-un instrument pentru execuția unui adversar politic, anulând voturile timișorenilor. Iar CCR - controlată politic și cu judecători numiți de PSD care se plimbă în avioane de lux pe la Mykonos și Nisa - a girat abuzul PSD. Noi apărăm statul de drept în România și principiul din Constituție potrivit căruia nicio lege nu poate aplica sancțiuni retroactive pentru niciun cetățean", a declarat ea.
"Eu nu vreau să trăiesc într-o dictatură cu aparență de democrație, în care PSD face ce vrea, de mână cu extremiștii care servesc interesele Moscovei. Au îngropat economia României, ne-au înglodat pe toți în datorii și, acum, vor să dea și legi cu dedicație, ca să scape de politicienii care îi incomodează. Totul în timp ce ei se bucură de zboruri private, cutii cu bani, haine și pantofi care costă cât salariul pe lună al unui român ce muncește cinstit. Noi nu vom abandona lupta pentru democrație și libertate, vom apăra în continuare statul de drept și interesul cetățenilor", a afirmat Sorin Șipoș.
Legea care l-a scos pe Fritz din funcția de primar
Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat la 28 august Legea ANI, adoptată de Parlament. Actul normativ include un amendament conform căruia persoanele cu interdicţii definitive pentru incompatibilitate sau conflict de interese îşi pierd mandatul sau funcţia publică.
Vizat de această prevedere a fost şi Dominic Fritz, care a părăsit la 1 octombrie funcţia de primar al municipiului Timişoara, după ce a pierdut definitiv procesul cu ANI privind un conflict de interese şi după intrarea în vigoare a Legii ANI.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au respins recursul lui Dominic Fritz la sentinţa care a constatat definitiv că s-a aflat în conflict de interese arată că acesta a acţionat "conştient şi deliberat". Deşi era primar de doar două zile, a semnat referatul prin care hotărârea a ajuns să fie supusă aprobării Consiliului Local, fără a face modificări proiectului iniţiat de primarul anterior.
Chiar dacă nu a existat un prejudiciu pentru municipalitate, magistraţii au arătat că a fost atinsă încrederea publică, existând suspiciuni de părtinire.
În legătură cu interdicţia de a ocupa funcţii timp de trei ani, magistraţii au admis că este o măsură severă, dar au atras atenţia că aceasta nu-l împiedică să lucreze în alte domenii.
T.D.
