Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat, vineri, că România a încasat peste 301 de milioane de euro, restanţă din Cererea de plată 3 din PNRR. Banii vor fi folosiți la finanţarea deficitului bugetar şi administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului.
Cele peste 301 milioane de euro din PNRR încasate vineri de România sunt fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană.
Suma este formată din:
- 298,6 milioane de euro - granturi nerambursabile,
- aproximativ 2,6 milioane de euro - împrumuturi.
"Sunt fonduri recuperate în urma eforturilor instituţionale şi a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România", a scris, vineri, pe Facebook, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, a precizat acesta.
O "gură de oxigen" pentru buget
Potrivit acestuia, aceste încasări au o importanţă directă pentru finanţarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului.
"Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanţării bugetului şi la o gestionare mai eficientă a resurselor publice", a precizat Nazare.
Perioada următoare nu mai este doar despre câţi bani încasăm, avertizează ministrul: "Este despre ce am realizat cu aceşti bani, ce reforme am implementat, ce investiţii mai putem finaliza şi care sunt obligaţiile financiare rămase."
Nazare subliniază că nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR.
"Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate şi ce impact au asupra eficienţei administraţiei, productivităţii economiei şi sustenabilităţii finanţelor publice. Reformele care influenţează direct cheltuielile permanente ale statului, funcţionarea administraţiei şi competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenţie deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligaţie îndeplinită în relaţia cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală şi sustenabilă pentru România", a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul arată că această evaluare este esenţială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
"Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelaţie cu cheltuielile planificate pentru realizarea investiţiilor şi reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare şi închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligaţii rămân de achitat, ce investiţii necesită continuarea finanţării şi care sunt implicaţiile bugetare ale reformelor asumate", a precizat ministrul.
Aceste date vor constitui baza discuţiilor şi deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar şi fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce priveşte necesarul de finanţare, prioritizarea investiţiilor şi obligaţiile care vor trebui acoperite din bugetul naţional, a explicat Nazare.. "Această situaţie trebuie consolidată şi prezentată public, cu toate implicaţiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă şi realistă", a precizat el.
Totodată, ministrul arată că România trebuie să continue consolidarea fiscală, dar şi să păstreze capacitatea de a finanţa investiţiile care susţin dezvoltarea economică.
"Acest lucru înseamnă prioritizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor şi implementarea unor reforme care să contribuie inclusiv la reducerea presiunilor structurale asupra bugetului. Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viaţa oamenilor şi în investiţii care cresc potenţialul economic al României", a mai scris Nazare.
România a depus ultima cerere de plată din PNRR
La 31 septembrie, România a trimis Comisiei Europene ultima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Valoarea totală a cererii este de 6,04 miliarde de euro, însă, după deducerea prefinanțării deja primite, România solicită efectiv 4,35 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 2,58 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar 1,77 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Cererea cuprinde 104 ținte și jaloane legate de reforme și investiții în transport, energie, sănătate, educație, digitalizarea serviciilor publice, managementul apei și al deșeurilor și eficiența energetică a locuințelor, iar banii solicitați vor veni doar după ce Comisia va verifica dacă toate obiectivele au fost îndeplinite.
Potrivit lui Pîslaru, printre proiectele și măsurile evaluate de autoritățile române ca fiind îndeplinite se află extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea și dotarea creșelor, dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici, achiziția de ambulanțe și renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale.
Cererea include și investiții în mobilitate durabilă, modernizarea și digitalizarea sistemului vamal, măsuri pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar și modificări ale cadrului legislativ privind gestionarea resurselor umane din administrația publică.
T.D.
