Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificările aduse legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, avertizând că acestea pot permite decontări „arbitrare” în companiile de stat.
Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care modifică și completează OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, actul de bază care reglementează conducerea companiilor de stat.
Cheltuieli fără plafon pentru conducerea companiilor de stat
Modificarea contestată introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011, prin care cheltuielile de reprezentare, transport, diurnă și cazare făcute de directori, administratori sau membri ai consiliilor de supraveghere nu mai sunt considerate beneficii.
Până acum, astfel de beneficii erau plafonate la maximum două indemnizații brute lunare pe an.
Prin noua formulă, aceste cheltuieli nu mai intră sub plafon, ceea ce, în opinia președintelui, deschide calea unor costuri nelimitate.
„Se creează premisa unor cheltuieli discreționare și nelimitate”
În sesizarea transmisă CCR, șeful statului avertizează că modificarea permite decontări fără limite, sub pretextul exercitării mandatului.
El arată că eliminarea plafonului poate duce la o utilizare arbitrară a banilor:
„Prin excluderea cheltuielilor de reprezentare, transport, diurnă și cazare din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreționare și nelimitate.”
Risc de „camuflare” a unor avantaje materiale
Președintele atrage atenția că, deși aceste sume nu mai sunt încadrate oficial ca beneficii, ele pot deveni, în realitate, avantaje materiale mascate.
„Un cadru legislativ care permite «camuflarea» unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanță corporativă netransparentă”, se arată în sesizare.
În acest context, există riscul ca limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat să fie ocolite.
Impact direct asupra banului public
Șeful statului subliniază că majoritatea companiilor vizate sunt societăți strategice, listate la bursă, care gestionează capital public.
În aceste condiții, cheltuielile necontrolate pot afecta direct profitul și patrimoniul statului. „Orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine obligației statului de a proteja interesele economice naționale.”, arată șeful statului în sesizare.
Problemă de previzibilitate: nu se pot estima costurile
Un alt argument invocat este lipsa de claritate a legii. Formula „în scopul exercitării mandatului” este considerată prea vagă pentru a permite controlul cheltuielilor.
„Cuantificarea cheltuielilor (…) este practic imposibilă”, avertizează președintele, care invocă și riscul încălcării obligației constituționale de protejare a intereselor economice ale statului.
Ce contestă, de fapt, președintele
Sesizarea nu vizează ordonanța inițială, ci modificările aduse ulterior în Parlament, la Camera Deputaților, în legea de aprobare.
Președintele contestă atât modul de adoptare, cât și efectele noilor prevederi asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice în companiile de stat.