Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretele de pensionare pentru 73 de magistrați. Printre aceștia se regăsește și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina-Alina Corbu.
Corbu se pensionează de la 1 august, la fel cu o parte din restul de 72 de magistrați. O altă parte se pensionează începând cu 1 septembrie.
De asemenea, Nicușor Dan a mai semnat și 22 de decrete privind eliberarea unor magistrați dintr-o funcție și numirea în alta și un decret privind eliberarea din funcție a unui magistrat, prin demisie.
- Lista decretelor semnate de Nicușor Dan o puteți vedea AICI
Nicușor Dan a fost acuzat de mai mult timp, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, că a creat ”un adevărat blocaj” în derularea procedurilor de numiri şi pensionări ale magistraţilor. CSM anunţa, la 7 iulie, că 50 de decrete erau în aşteptare.
- Bolojan a anunțat creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani. Draftul proiectului privind pensiile speciale
- Augustin Zegrean îl provoacă pe Bolojan să explice ce înseamnă aplicarea "doar pe viitor" a reformei pensiilor magistraților
- Radu Marinescu: Ministerul Justiției nu are un proiect de lege pentru pensiile magistraților, premierul a prezentat "o bază de idei"
În replică, Nicuşor Dan a afirmat, o săptămână mai târziu, că nu a semnat cererile de pensionare ale unor magistraţi pentru că erau incomplete.
Iar miercuri, șeful statului a spus că 70% dintre cereri nu indică o dată precisă de pensionare. A numit situația „debandadă” și a arătat cu degetul către CSM.
Nicușor Dan a vorbit și despre reforma pensiilor speciale, afirmând că este total aberant ca pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul. Acesta fiind și motivul pentru care sistemul a pierdut mulți specialiști.
Au urmat alte reacții din partea magistraților, iar reprezentanții acestora au fost invitați vineri la Palatul Cotroceni pentru a purta discuții pe acest aspect.
Corina Corbu, final de mandat la Înalta Curte
Așadar, Corina Corbu şi-a încheiat, vineri, mandatul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, odată cu ieşirea la pensie. Ea a condus instanţa supremă din 15 septembrie 2019.
În istoria de peste 160 de ani a instanţei supreme a României, Corina Corbu a fost al IV-lea preşedinte femeie şi doar al doilea preşedinte femeie care a condus Înalta Curte pentru două mandate consecutive.
A fost, la momentul respectiv, la 47 ani, cel mai tânăr preşedinte al unei instanţe supreme din spaţiul Uniunii Europene.
Într-un comunicat transmis de ÎCCJ, Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în ”dușmani ai poporului”.
”În final, din perspectiva unui manager de instanță supremă și judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va deveni începând de mâine un simplu cetățean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democrația noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în 'dușmani ai poporului'.
Indiferent de nivelul emoțional pe care îl poate atinge dezbaterea desfășurată în aceste zile, rugămintea acestui președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție către cetățenii României este de a se informa cât mai complet cu putință și de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajați la stat sau la privat, aflați în funcții de conducere sau pe o funcție de execuție, bogați sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situație de abuz în care drepturile noastre sunt lezate”, se arată în comunicat.
Alina Corbu urmează să fie înlocuită de controversata Lia Savonea, însă numirea acesteia trebuie aprobată de Nicușor Dan.
Miercuri, Nicușor Dan a declarat că, în cazul în care Corina Corbu, nu-și retrage cererea de pensionare, va semna numirea la șefia curții supreme a Liei Savonea.
Judecătoarea Lia Savonea a fost singurul candidat care s-a înscris în cursa pentru şefia Instanţei supreme.
Cine este Lia Savonea
Fostă șefă a Curții de Apel București și a CSM, Lia Savonea este una dintre cele mai influente și controversate figuri din magistratura românească. A fost criticată pentru sprijinul oferit modificărilor controversate ale legilor justiției din perioada guvernării PSD și pentru implicarea în îndepărtarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.
În dosarul de management depus la CSM, Savonea susține că instanțele sunt adesea în mod nedrept ținta criticilor publice. Ea afirmă că „judecătorii aplică legea imparțial”, iar „achitarea unui inculpat nu indică o slăbiciune a instanței”.
Tot ea a decis, alături de judecătorul Mihail Udroiu, restituirea la Parchet a Dosarului Revoluției în care era trimis în judecată Ion Iliescu, și a semnat, în trecut, o decizie de eliberare a unui bărbat acuzat că și-a violat nepoata, invocând că fata nu a reclamat fapta imediat.
Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti - promoţia 1996, Lia Savonea şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.
În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.
Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte.