Lia Savonea este singura persoană care s-a înscris în cursa pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), potrivit unui anunț transmis marți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Procedura de selecție a fost lansată oficial pe 19 mai, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor a fost luni, 16 iunie.
Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători a CSM va analiza candidatura depusă și poate aproba susținerea interviului, în vederea ocupării celei mai înalte funcții din sistemul judiciar românesc.
Actualul președinte al ÎCCJ, Corina Corbu, își încheie mandatul în septembrie 2025.
Cine este Lia Savonea
Lia Savonea este o figură controversată și influentă în justiția românească. În prezent, ea activează ca judecător la Secția Penală a Înaltei Curți, poziție pe care a obținut-o în primăvara anului 2023.
Anterior, a fost președinte al Curții de Apel București și, între 2017–2022, membru în CSM, deținând în 2019 chiar funcția de președinte al Consiliului.
De-a lungul carierei, Savonea a fost percepută ca una dintre vocile conservatoare din sistemul judiciar și a fost acuzată, în anumite momente, de apropiere față de tabăra politică favorabilă modificărilor controversate ale legilor justiției din perioada 2017–2019.
Controverse și criticile societății civile
Numirea sa la Înalta Curte nu a rămas fără reacții.
În 2023, comunitatea civică Declic a lansat o petiție publică semnată de peste 18.000 de persoane, cerând CSM să nu aprobe promovarea Liei Savonea.
Motivul principal invocat a fost o decizie judecătorească din 2015, când Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni cu suspendare pentru întreținerea de relații sexuale cu nepoata sa în vârstă de 13 ani. Justificarea pedepsei blânde, potrivit motivării, a fost că minora „și-ar fi dat consimțământul”.
„În cazuri similare, judecătorii au fost cercetați disciplinar și sancționați. Nu înțelegem de ce, în cazul Liei Savonea, o astfel de hotărâre halucinantă a fost trecută cu vederea. CSM poate opri promovarea judecătoarei și să dea, astfel, un semnal că sistemul judiciar începe să protejeze copiii împotriva prădătorilor sexuali”, declara la acea vreme Denisa Soare, coordonatoarea campaniei Declic.
De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care și declararea ca neconform a rechizitoriului din Dosarul Revoluției în care este judecat Ion Iliescu, dar și rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni închisoare, după ce a condus beat și drogat la volan și a omorât un alt șofer.
Proiectul de management
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, marți, şi proiectul de management depus de judecătorul Lia Savonea.
Ea susține că frecvent în spațiul public eșecurile procurorilor sunt imputate instanței, ceea ce afectează grav încrederea în actul de justiție.
Principalele idei susținute de Savonea în proiectul depus la CSM, spicuite de Agerpres:
- O parte a publicului nu înțelege corect rolurile și responsabilitățile instituțiilor din justiție, atribuind „fără temei” eșecurile instanței.
- Judecătorii aplică legea imparțial, fără să țină cont de simpatii personale, deciziile lor fiind bazate exclusiv pe probele administrate legal.
- Anularea unor acte administrative sau contracte, condamnările pentru corupție și alte decizii reprezintă restabilirea echilibrului juridic și sancționarea excesului de putere.
- În materia penală, există o confuzie între rolul procurorului și cel al judecătorului, iar această confuzie slăbește autoritatea instanței și încrederea publică.
- Achitarea unui inculpat nu indică o „slăbiciune” a instanței, ci respectarea prezumției de nevinovăție și a standardului probator „dincolo de orice îndoială rezonabilă”.
- Presiunea publică creată prin mediatizarea excesivă a unor cazuri, înainte de verdict, poate afecta negativ procesul de judecată și climatul social.
- Este important ca opinia publică să înțeleagă și să respecte independența și rolul fundamental al judecătorilor în statul de drept.
Pașii următori
Conform regulilor de selecție, candidații la funcția de președinte ÎCCJ trebuie să depună declarații pe propria răspundere, prin care confirmă că nu au făcut parte și nu au colaborat cu servicii de informații și că nu au interese personale care le-ar putea afecta imparțialitatea.
Dacă Secția pentru judecători a CSM va valida candidatura, Lia Savonea ar putea deveni prima femeie care deține atât președinția CSM, cât și a Înaltei Curți – un parcurs profesional excepțional, dar puternic controversat.