Motivarea CCR pe decizia privind declarațiile de avere: Inteligența artificială, parțial de vină

Curtea Constituțională a României (CCR) spune că România are nevoie de o legislație mai clară, actualizată și adaptată vremurilor în ceea ce privește declarațiile de avere și interese ale celor care lucrează în funcții publice.

După ce a decis că anumite articole din legea actuală sunt neconstituționale – publicarea online a declarațiilor de avere, dar şi menţionarea veniturilor soțului sau ale copiilor – CCR a venit și cu o serie de explicații în motivarea deciziei.

Viaţa privată şi AI

Curtea recunoaște că „atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice sunt deopotrivă necesare și democratice”, dar consideră că legea actuală trebuie adaptată la realitățile sociale și tehnologice de azi.

Ce se mai poate salva în privința declarațiilor de avere? Exemplul care contează

Publicarea în masă pe Internet a unei cantități excesive de date personale sensibile afectează echilibrul dintre transparență și dreptul la viață privată, expunând cetățenii unei atenții publice nerezonabile și creând o vulnerabilitate majoră în protecția datelor lor personale, susţine CCR.

Printre argumentele pe care Curtea le prezintă în motivare se numără şi pericolul inteligenței artificiale.

Ce spune CCR:

Legea trebuie actualizată, astfel încât să fie clar cine este obligat să completeze declarația de avere și cea de interese.
Rămâne importantă transparența, dar trebuie protejată și viața privată, mai ales în contextul în care noile tehnologii, cum este inteligența artificială, pot folosi aceste date pentru a crea profiluri detaliate ale oamenilor.

„Dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate (…), ceea ce (…) prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei”, se arată în motivarea CCR.

„În aceste condiții, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private”, se mai arată în motivarea Curții.

Exemple din UE

CCR menționează că, în UE, din cele 27 de state membre, doar 10 impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia), iar dintre acestea doar în șapte state datele sunt făcute publice total sau parțial.

De exemplu:

în Belgia - declarația de avere se păstrează în plic închis;
în Franța - declarația de avere este nepublică, cu excepția celei a membrilor Guvernului, a senatorilor, a deputaților, a membrilor Parlamentului European, a membrilor Colegiului Înaltei Autorități pentru Transparența Vieții Publice, a președintelui Republicii, a candidaților la funcția de președinte;
în Germania - nu există obligația funcționarilor publici de a-și declara averea;
în Portugalia - declarația de avere poate fi consultată în mod liber de orice cetățean;
în Slovenia - declarația de avere este disponibilă public în partea referitoare la veniturile și bunurile obținute în perioada ocupării unei funcții publice sau a desfășurării unei activități și în termen de un an de la încetarea funcției sau activității.

Nu răspunzi pentru altul

Cât despre veniturile partenerilor şi copiilor, CCR arată că declarațiile de avere și interese se depun pe propria răspundere și angajează răspunderea penală doar a declarantului, nimeni neputând fi tras la răspundere pentru faptele altcuiva.

Aşa că declarația pe proprie răspundere trebuie să includă doar informații despre declarant, pentru care acesta poate răspunde în mod direct și personal.

Alte aspecte:

Este dificil ca o persoană să fie obligată să declare și informații despre soț/soție sau copii, mai ales când nu le deține direct sau acestea pot refuza să ofere date corecte.
În cazul copiilor minori, părinții pot cunoaște și declara informații deoarece îi reprezintă legal, dar pentru copiii majori aflați în întreținere situația este diferită, aceștia având capacitate deplină de a lua decizii în nume propriu.

CCR atrage atenția că „fenomenul corupției (...) trebuie în continuare prevenit și combătut”, așa că Parlamentul are datoria să creeze o legislație eficientă, care să mențină standardele de integritate.

CCR propune chiar ca România să aibă un „cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice”.

Decizia CCR este definitivă și obligatorie. Parlamentul are acum sarcina de a rescrie legea privind declarațiile de avere, ținând cont atât de protecția vieții private, cât și de nevoia de a combate corupția în mod eficient.