LIVE Kremlinul respinge categoric planul european de pace: Nu funcționează pentru Rusia

Negociatorii-cheie au părăsit aseară Geneva, însă negocierile de pace continuă.

Germania spune că până acum au adus „un succes decisiv” pentru europeni: eliminarea clauzei care interzicea Ucrainei aderarea la NATO.

Părțile încearcă să definitiveze o versiune revizuită a planului de pace propus de Donald Trump (mai jos găsiţi detaliat versiunea propusă de europeni).

Atât Washingtonul, cât și Kievul afirmă că noul draft răspunde „intereselor naționale ale Ucrainei” și corectează punctele considerate favorabile Moscovei. Însă Kremlinul transmite că planul revizuit "nu funcţionează pentru Rusia".

Americanii trâmbițează progrese pentru Ucraina, dar va accepta Kremlinul?

În schimb, Putin a discutat azi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, la telefon, tot pe planul american iniţial, mult mai favorabil Moscovei.

De dimineaţă a fost o rundă de consultări, prin videoconferință, între liderii UE, la care a participat și președintele Nicușor Dan (înainte de CSAT). Marţi va fi o întâlnire virtuală a Coaliției de voinţă.

Spotmedia transmite, în format live text, cele mai importante informații și evenimente referitoare la negocierile de pace:

Întâlnire Trump - Zelenski - Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni cu Donald Trump la Casa Albă la sfârșitul acestei săptămâni pentru a discuta planul revizuit de pace, afirmă surse citate de The Guardian. Ucraina face presiuni, de asemenea, pentru ca Europa să fie implicată în discuții.

Rusia nu vrea planul european - Un consilier important de la Kremlin, Yuri Uşakov, a declarat că propunerile europene privind pacea în Ucraina „par, la prima vedere, complet neconstructive și nu funcționează pentru Rusia”. Planul european schimbă semnificativ sensul și importanța unor puncte-cheie privind NATO și teritoriile. Uşakov s-a arătat mult mai optimist față de planul inițial al SUA – criticat de aliații Ucrainei drept pro-rus – afirmând că „nu toate, dar multe dintre prevederile acestui plan ni se par destul de acceptabile”, scrie Reuters.

Suedia cere presiune - Premierul suedez Ulf Kristersson afirmă că Vladimir Putin „trebuie forțat să vină la masa negocierilor”. Potrivit acestuia, este esențial ca Rusia să nu obțină beneficii din agresiunea asupra statului vecin. „Este în interesul Suediei ca agresiunea Rusiei împotriva țărilor vecine să nu fie niciodată recompensată. În caz contrar, ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina s-ar putea întâmpla mâine uneia dintre țările UE”, a declarat Kristersson.

Coaliția de voinţă, reuniune marţi - Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că mai este „mult de lucru” înainte de a fi încheiat un acord de pace pentru Ucraina, dar a subliniat că implicarea europeană în negocieri a adus „progrese constructive”. Pinho a precizat că marţi grupul de țări denumit Coaliția de voinţă va organiza o întâlnire virtuală pentru a sprijini Ucraina și a crește presiunea asupra Rusiei. Marea Britanie și Franța conduc eforturile de a asigura o „forță de reasigurare” în cazul unui armistițiu. „Este esențial ca agresorul – Rusia – să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a subliniat ea.

Putin a vorbit cu Erdogan - Vladimir Putin a discutat planul american de pace cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, într-o convorbire telefonică, potrivit Kremlinului. Putin a afirmat că propunerea americană ar putea constitui baza unui acord de pace și a reiterat angajamentul Rusiei pentru „o soluționare politică și diplomatică a conflictului”. Erdogan a declarat că Turcia este pregătită să sprijine procesul de pace, sugerând Istanbulul drept posibil loc pentru noi negocieri, scrie BBC.

Concluzii după şedinţa liderilor UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au subliniat progresul discuțiilor de pace din Geneva după reuniunea liderilor UE de luni dimineață. Costa a salutat „noul elan” al negocierilor și a menționat că, deși „unele probleme rămân de rezolvat, direcția este pozitivă”, apreciind eforturile echipelor din SUA şi Ucraina. El a precizat că problemele ce privesc direct UE, precum extinderea sancțiunilor sau activele înghețate, necesită implicarea și decizia completă a Uniunii. Von der Leyen a vorbit despre „progrese bune” și a subliniat că „există acum o bază solidă pentru a merge mai departe”, dar că Ucraina trebuie să rămână în centrul acțiunilor UE. „Numai Ucraina, ca țară suverană, poate decide asupra forțelor sale armate”, a adăugat ea, accentuând și „rolul central al Europei în viitorul țării”.

Va trimite UK trupe? - Premierul britanic Keir Starmer, alături de președintele francez Emmanuel Macron, conduce eforturile diplomatice europene pentru a obține un acord care să reflecte interesele Ucrainei și să descurajeze agresiunea viitoare a Rusiei. Un purtător de cuvânt al lui Starmer a declarat că premierul salută „progresele semnificative” realizate în cadrul discuțiilor din weekend dintre SUA și Ucraina la Geneva, menționând că „există încă probleme nerezolvate” care vor fi abordate în „zilele și săptămânile următoare”. Întrebat dacă Marea Britanie ar trimite trupe pentru a implementa un eventual acord, purtătorul de cuvânt a spus că nu se va „avansa” înaintea discuțiilor în curs, scrie The Guardian.

Trump, optimist: „S-ar putea întâmpla ceva bun” - Președintele american Donald Trump a reacționat după discuțiile din weekend de la Geneva, sugerând că ar putea exista un progres real în negocierile dintre Rusia și Ucraina. „Este oare posibil ca un mare progres să fie făcut în discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina??? Nu credeți până nu vedeți, dar s-ar putea întâmpla ceva bun. GOD BLESS AMERICA!”, a scris acesta, pe rețeaua sa.

Kiev își fixează liniile roșii - După mesajul lui Volodimir Zelenski către parlamentul suedez, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanchuk, a prezentat liniile roșii ale Kievului în procesul de negociere. El a declarat că Ucraina nu va accepta recunoașterea legală a teritoriilor ocupate de Rusia, restricții privind dimensiunea forțelor armate sau limitări asupra viitoarelor alianțe ale țării. Stefanchuk a subliniat că aderarea Ucrainei la UE și NATO trebuie să facă parte din orice acord de pace.

Tusk: Securitatea e prioritară - Premierul polonez Donald Tusk a declarat că liderii UE, care se află în prezent la o reuniune cu lideri africani în Angola, au avut o discuție „serioasă” despre negocierile de pace, stabilind că planul în 28 de puncte propus de SUA și Rusia „trebuie refăcut”, deoarece unele prevederi sunt „inacceptabile”. Tusk a insistat că niciun acord nu trebuie să slăbească securitatea Poloniei sau a Europei și că nu poate „favoriza agresorul”. El a afirmat că tot mai mulți lideri susțin folosirea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, inclusiv în reconstrucție: „Nu se poate ca Europa să plătească pentru acțiunile Rusiei”. Tusk a respins orice limitare a efectivelor armatei ucrainene și a subliniat că sancțiunile împotriva Rusiei funcționează și trebuie menținute.

Nicușor Dan, la discuţii - Președintele Nicușor Dan participă azi, prin videoconferință, la reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene dedicată situației din Ucraina. Liderii europeni evaluează evoluțiile recente, inclusiv discuțiile din cadrul summit-ului G20, negocierile de la Geneva și contrapropunerea europeană.

Kremlinul spune că nu a primit versiunea actualizată a planului - Reprezentanții Kremlinului afirmă că nu au primit oficial noua versiune a planului de pace, după discuțiile din weekend dintre delegațiile americană și ucraineană la Geneva. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că administrația Putin a urmărit negocierile și înțelege că „au fost făcute anumite ajustări” față de planurile transmise anterior Moscovei. „Până acum, nu am primit nimic oficial”, a spus el. Peskov a adăugat că nu există planuri pentru discuții cu o delegație americană în această săptămână.

Rubio: negocierile continuă - Negocierile de la Geneva s-au încheiat după o zi intensă de discuții, toți negociatorii-cheie părăsind orașul duminică seara. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat însă că procesul de elaborare a unui plan de pace, pe care l-a descris drept „un document viu”, a început în urmă cu trei săptămâni și va continua în afara Genevei. „Avem oameni care lucrează full-time la nivel tehnic”, a spus el. A adăugat că există câteva puncte tehnice pentru care sunt așteptate răspunsuri în următoarele 24 de ore. Oficialii implicați vor raporta acum președinților lor.

Zelenski: „Am reușit să menținem pe masă puncte extrem de sensibile” - Președintele Volodimir Zelenski, care s-a adresat parlamentului suedez, a declarat că Ucraina trece printr-un „moment critic”, în timp ce lucrează „strâns cu SUA și cu partenerii europeni” pentru definirea etapelor unui acord de pace. „Putin vrea o recunoaștere legală a ceea ce a furat… nu doar de la Ucraina, ci o vrea din partea întregii lumi, iar acest lucru este foarte periculos”, spune Zelenski. El a subliniat că echipa ucraineană a reușit să mențină în negocieri „puncte extrem de sensibile”, inclusiv eliberarea tuturor prizonierilor de război și întoarcerea copiilor răpiți. Zelenski a cerut, de asemenea, decizii urgente privind utilizarea activelor rusești înghețate, scrie BBC: „Agresorul trebuie să plătească integral pentru războiul pe care l-a început”.

Merz: „Sceptic” privind obținerea unui acord până joi - Cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat „sceptic” că planul revizuit poate fi finalizat până joi, data-limită fixată de președintele Donald Trump. „Nu sunt convins că soluțiile dorite de președintele Trump vor fi găsite în următoarele zile”, a spus Merz, la Johannesburg. Oficialul german consideră că „divergențele actuale” fac improbabilă o concluzie rapidă și respinge categoric ideea revenirii Rusiei în formatul G8. Merz spune că a transmis o propunere la Geneva care ar putea permite „măcar un prim pas joi”, dar subliniază că garanţiile de securitate pentru Ucraina rămân esențiale.

Ungaria cere sprijin „necondiționat” pentru planul de pace - Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a cerut liderilor europeni să susțină „pe deplin și necondiționat” planul în 28 de puncte, pe care îl consideră „o șansă majoră de a opri războiul”. El a criticat liderii vest-europeni care încearcă „să blocheze” documentul. Ungaria menține astfel o linie prietenoasă față de Moscova, invocând dependența energetică.

Finlanda: „Progrese există, dar problemele majore rămân” - Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat după discuțiile cu Zelenski că negocierile de la Geneva au fost „un pas înainte”, dar marile puncte sensibile sunt încă nerezolvate. Stubb a subliniat că deciziile care țin de UE sau NATO vor fi discutate separat în aceste organizații.

Berlin vorbește de un „succes decisiv” – Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că discuțiile de la Geneva au adus „un succes decisiv” pentru europeni: eliminarea clauzei care interzicea Ucrainei aderarea la NATO. Wadephul a insistat că nicio înțelegere nu poate fi agreată „peste capul europenilor sau al ucrainenilor”.

Casa Albă: „Toate preocupările principale ale Kievului au fost adresate” - Washingtonul a anunțat că discuțiile au fost „extinse și productive”, iar oficialii ucraineni consideră că noul draft „reflectă interesele naționale ale Ucrainei” și conține „mecanisme credibile și aplicabile” pentru garantarea securității. SUA spun că au fost introduse „revizuiri și clarificări” ale documentului inițial, iar negocierile „vor continua intens în următoarele zile”.

Erdogan urmează să vorbească la telefon cu Putin - Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan - care joacă un rol de mediator între Kiev şi Moscova - a anunţat că urmează să discute luni, la telefon, cu omologul său rus Vladimir Putin, un anunţt pe care Kremlinul l-a confirmat.

***

Cum arată acum planul revizuit de pace

Săptămâna trecută au apărut primele informații despre un plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, prezentat ca un cadru de negocieri elaborat de administrația Trump și având la bază elemente transmise anterior de partea rusă.

Mai mulți lideri europeni au criticat documentul inițial, considerându-l prea favorabil Moscovei: cerea, printre altele, retragerea trupelor ucrainene din părți încă beocupate ale Donețkului, recunoașterea controlului rusesc asupra Crimeii și obligația ca Ucraina să renunțe la intrarea în NATO.

Statele Unite afirmă însă că, după clarificările de la Geneva, Ucraina consideră noul draft „conform intereselor sale naționale”.

Planul european a fost publicat luni dimineață. Este vorba despre contrapropunerea „E3” - Marea Britanie, Germania și Franța.

Iată textul integral, așa cum arată el în acest punct al negocierilor:

Suveranitatea Ucrainei urmează să fie reconfirmată.
Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate.

(Punctul 3 din planul SUA este șters. Acolo se preciza „Se va stabili așteptarea ca Rusia să nu își mai invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”)

După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și pentru a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să mărească oportunitățile de conectivitate și de viitoare oportunități economice.
Ucraina va primi garanții de securitate solide.
Dimensiunea armatei Ucrainei va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace (iniţial planul prevedea 600.000).
Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, consens care nu există.
NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina, în timp de pace.
Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia.
Garanție americană care reflectă Articolul 5

a. Statele Unite vor primi compensații pentru această garanție.

b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția.

c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat și robust, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere pentru noul teritoriu și toate celelalte beneficii din cadrul acestui acord vor fi retrase.

Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, în timp ce acest lucru este evaluat.
Pachet global solid de reconstrucție pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la:

a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și eforturi în domeniul inteligenței artificiale.

b. Statele Unite vor face parteneriat cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera în comun infrastructura de gaze a Ucrainei, care include conductele și facilitățile de stocare.

c. Un efort comun de reconstrucție a zonelor afectate de război, pentru a reface, reconstrui și moderniza orașele și zonele rezidențiale.

d. Dezvoltare de infrastructură.

e. Exploatarea resurselor minerale și naturale.

f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a furniza finanțare în vederea accelerării acestor eforturi.

Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală.

a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz.

b. Statele Unite vor încheia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung pentru a urmări dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, pământurilor rare, proiectelor comune în Arctica, precum și diverse alte oportunități corporative reciproc avantajoase.

c. Rusia va fi invitată să revină în G8.

Ucraina va fi pe deplin reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei.
Va fi creat un grup operativ comun de securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor, pentru a promova și a aplica toate prevederile acestui acord.
Rusia va consacra legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina.
Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele de neproliferare și control nuclear, inclusiv Fair Start.
Ucraina este de acord să rămână stat nenuclear în cadrul TNP (Tratatul de neproliferare nucleară).
Centrala nucleară de la Zaporijjia va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită în mod echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina.
Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice.
Teritorii
Ucraina se angajează să nu își recupereze teritoriul suveran ocupat prin mijloace militare. Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact.
Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale au fost convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanții de securitate nu se vor aplica în cazul unei încălcări a acestei obligații.
Rusia nu va împiedica utilizarea de către Ucraina a fluviului Nipru în scopuri comerciale, iar vor fi încheiate acorduri pentru ca transporturile de cereale să se poată desfășura liber prin Marea Neagră.
Va fi înființat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele rămase deschise:

a. Toți prizonierii rămași și toate corpurile neidentificate vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”.

b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii.

c. Va exista un program de reunificare a familiilor.

d. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului.

Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace.
Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului.
Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea sa.
Odată ce toate părțile își dau acordul asupra acestui memorandum, o încetare a focului va intra imediat în vigoare, în momentul în care ambele părți se retrag la punctele convenite, pentru ca implementarea acordului să poată începe. Modalitățile încetării focului, inclusiv monitorizarea, vor fi convenite de ambele părți sub supravegherea SUA.