După negocieri intense la Geneva, americanii se declară optimişti, la fel şi europenii, chiar şi Ucraina, dar entuziasmul lor contrastează cu poziția rigidă a Moscovei.
Rusia nu dă semne că ar accepta condiţiile de pace, scrie CNN într-o analiză a momentului.
Cel mai important diplomat american a adoptat un ton extrem de optimist la Geneva, după o zi intensă de negocieri menite să convingă Ucraina să accepte cele mai recente propuneri ale SUA pentru încheierea războiului brutal declanșat de Rusia.
„Mă simt foarte optimist că putem realiza ceva aici, pentru că am făcut progrese enorme”, a declarat secretarul de Stat Marco Rubio.
Chiar și președintele Donald Trump, care cu câteva ore mai devreme criticase din nou public conducerea Ucrainei pentru ceea ce el considera a fi recunoștință insuficientă, e acum „destul de mulțumit de rapoartele pe care i le-am oferit despre progresul realizat”, a adăugat Rubio.
Ulterior, însuşi Trump a postat un mesaj optimist pe reţeaua proprie: "Este cu adevărat posibil ca mari progrese să se înregistreze în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina??? Nu credeți până nu vedeți, dar ceva bun s-ar putea întâmpla. DUMNEZEU SĂ BINECUVINTEZE AMERICA!"
Totuși, secretarul de Stat, care a apărut neașteptat de singur în sala de briefing, fără a fi însoțit de șeful delegației ucrainene, Andrîi Yermak, a refuzat în mod repetat să ofere detalii despre ceea ce s-a decis.
„Nu voi intra în detaliile subiectelor discutate, pentru că acesta este un proces în desfășurare”, a spus Rubio, sugerând însă că „elementele rămase de soluţionat nu sunt insurmontabile”.
Dar având în vedere amploarea compromisurilor pe care Ucraina trebuie să le accepte în versiunea planului de pace al SUA – condiţii considerate favorabile Rusiei – sugestia că problemele pot fi depășite ușor pare forțată.
Propunerea ca Ucraina să cedeze teritorii-cheie din regiunea Doneţk, pe care Rusia a anexat-o oficial, dar nu a cucerit-o complet, reprezintă o linie roșie pentru Kiev, mai ales că zona include „centura fortificată” a orașelor și localităților greu apărate, esențiale pentru securitatea ucraineană.
Planul SUA sugerează ca această regiune să devină o zonă demilitarizată, oficial rusă, în care însă forțele Kremlinului nu ar urma să intre.
A ordona armatei ucrainene să cedeze teren pentru care trupele au luptat și au murit ar fi extrem de greu de acceptat.
La fel și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de soldați, oficialii europeni se tem că țara ar rămâne vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri. De fapt, propunerea europenilor ridică limita la 800.000 (Acum Ucraina are aprox. 880.000 de soldaţi).
Washingtonul a făcut clar că se așteaptă ca Ucraina să respecte condiţiile de pace, amenințând cu retragerea sprijinului militar american și, în esență, abandonarea președintelui Volodimir Zelenski – lăsat „să lupte de unul singur” (după cum chiar Donald Trump a spus).
Într-o declarație nocturnă, Casa Albă a transmis că ucrainenii consideră că cea mai recentă versiune a planului de pace „reflectă interesele lor de securitate națională”, după mai multe revizuiri și clarificări realizate cu input de la oficiali de rang înalt din SUA, Ucraina și Europa, la Geneva.
„Delegaţia ucraineană a confirmat că toate principalele lor preocupări – garanțiile de securitate, dezvoltarea economică pe termen lung, protecția infrastructurii, libertatea de navigație și suveranitatea politică – au fost abordate în mod temeinic în cadrul întâlnirii”, a transmis comunicatul.
Și nu doar Casa Albă vorbește pozitiv despre negocierile de la Geneva. Șeful delegației ucrainene, Yermak, a elogiat discuțiile, numindu-le „foarte productive”.
„Am avut progrese foarte bune și ne îndreptăm spre o pace justă și durabilă”, a spus Yermak, alături de Rubio, într-un briefing anterior.
Chiar și unii europeni – care anterior și-au exprimat îngrijorarea că au fost marginalizați în discuții – au apreciat rezultatul. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că discuțiile au adus un „succes decisiv” pentru Europa.
„Toate problemele privind Europa, inclusiv cele legate de extinderea NATO, au fost eliminate din acest plan”, a spus Wadephul.
Au existat și avertismente, precum cel al președintelui finlandez Alexander Stubb, care a discutat cu omologul său ucrainean înainte să comenteze pe X că „negocierile au reprezentat un pas înainte, dar mai sunt probleme majore de rezolvat”.
Între timp, s-a plecat de la Geneva, dar negocierile continuă, iar Rusia spune că n-a primit oficial planul revizuit.
Chiar dacă actualul proiect de pace, numit de Rubio „un document viu, flexibil”, funcționează pentru SUA, Ucraina și susținătorii europeni, este foarte posibil să nu mai funcționeze pentru Kremlin, care a refuzat constant să cedeze din cerințele sale maximaliste.
La Geneva, Rubio a evitat repetat întrebările privind așteptările SUA ca Rusia, nu doar Ucraina, să facă unele concesii semnificative.
Dar dacă Casa Albă dorește cu adevărat să realizeze ceea ce numește acum „o pace durabilă și cuprinzătoare” în Ucraina, convingerea Kremlinului să facă compromisuri poate fi, în cele din urmă, cea mai bună șansă.