Lideri mondiali și mai mulți miniștri de Externe au reacționat ferm după ofensiva masivă cu rachete și drone lansată de Rusia asupra Kievului noaptea trecută.
Aliații occidentali, inclusiv Canada, Finlanda, Moldova și statele baltice, au catalogat în mod explicit atacurile asupra blocurilor de locuințe și centrelor culturale drept crime de război și acte de terorism de stat, scrie Kiev Post.
Reacția diplomatică vine după un atac rusesc masiv care a implicat 90 de rachete și 600 de drone, ce au lovit peste 40 de locații distincte din capitala Ucrainei, ucigând doi civili și rănind alți 77.
Reședința ambasadorului Albaniei, lovită
Cel mai grav incident diplomatic rezultat în urma bombardamentului a avut loc atunci când o armă neinterceptată sau fragmente ale unei rachete grele au lovit direct un complex rezidențial în care locuia ambasadorul Albaniei în Ucraina. Ministrul albanez de Externe, Ferit Hoxha, a confirmat că atacul a pus viața diplomatului într-un pericol grav și imediat.
„Vizarea sau punerea în pericol a zonelor civile și a personalului diplomatic reprezintă o escaladare gravă și un nou memento dur al costului uman al agresiunii continue a Rusiei”, a declarat Hoxha.
Ca reacție imediată, Ministerul de Externe al Albaniei l-a convocat oficial pe ambasadorul Federației Ruse în Albania pentru a cere explicații urgente. Hoxha a reiterat sprijinul necondiționat al Tiranei pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut ca cei responsabili pentru planificarea atacurilor să fie trași la răspundere conform dreptului internațional umanitar.
Aliații cer presiuni sporite asupra Moscovei
Amploarea distrugerilor urbane - care au lăsat blocuri rezidențiale în flăcări, au avariat stația de metrou Lukianivska și aproape au distrus Muzeul Național Cernobîl - a provocat reacții rapide din partea partenerilor din G7 și Europa.
Ministrul român de Externe, Oana Toiu, a remarcat că utilizarea de către Rusia a unor rachete imprecise în zone municipale dens populate reprezintă o ignorare clară a normelor legale ale războiului.
Premierul canadian Mark Carney a condamnat ferm atacurile asupra zonelor civile, afirmând că acestea nu fac decât să prelungească suferința umană fără a schimba realitatea că Rusia pierde războiul.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și ministra austriacă de Externe, Beate Meinl-Reisinger, au subliniat că apărarea Kievului reprezintă direct securitatea mai largă a Europei, cerând măsuri practice și imediate pentru perturbarea mașinii militare ruse.
Președinții Lituaniei și Letoniei, Gitanas Nausėda și Edgars Rinkēvičs, au remarcat că terorizarea populației civile rămâne principalul instrument operațional al Kremlinului.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, și-a exprimat sprijinul pentru apelul urgent al ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, privind acțiuni internaționale concrete pentru a crește semnificativ costul economic al războiului pentru agresor.
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a definit explicit decesele din timpul nopții drept o crimă de război și a cerut lumii libere să maximizeze livrările de sisteme defensive către Ucraina.
Chiar și țările care au menținut istoric o poziție diplomatică mai rezervată față de conflict au emis declarații de îngrijorare.
Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a numit bombardamentul nocturn un memento îngrozitor al costului uman al conflictului, afirmând că populațiile civile nu ar trebui niciodată să se trezească în sunetul exploziilor de rachete și cu teama pentru viața lor, exprimându-și totodată solidaritatea cu victimele din Ucraina.
Ziua 1551 Lovituri devastatoare ale Rusiei asupra Kievului. A fost bombardată și locuința unui ambasador. Zelenski susține că rușii au folosit și racheta Oreșnik: „Sunt cu adevărat nebuni”
Locul în care trăiești influențează viteza cu care îmbătrânești
S-a stabilit finala Euroligii
Administrația Trump îi obligă pe solicitanții de carte verde să se întoarcă în țările de origine pentru a depune cererea
