Procurorul-şef european Laura Codruța Kovesi spune că Parchetul European (EPPO) “va întâmpina multe provocări” în privința anchetelor legate de folosirea banilor din fondul de relansare, adică cei 800 de miliarde de euro.
Fosta șefă DNA se pregătește să lupte cu ”provocările legale, intimidarea și presiunile privind resursele”, odată ce EPPO devine operațional, la 1 iunie.
”Sunt sigură că, după ce începem munca, vom avea o mulțime de provocări. Dar nu va fi ceva ce nu putem gestiona sau rezolva. Singurul risc pe care îl pot vedea este lipsa resurselor. Dar poate o să rezolvăm asta anul viitor sau în anii următori”, a declarat Kovesi pentru Financial Times.
Ea a punctat că procurorii se vor ocupa de cele mai ”mari cazuri” referitoare la implementarea planului de relansare (NextGenerationEU).
”Parchetul European (EPPO) nu a fost creat pentru treburi mărunte. Nu există nicio țară curată. O să fim atenți la toate statele membre - asta e treaba noastră”.
Parchetul va investiga cazurile de corupție cu bani europeni din cele 22 de state UE care au aderat la EPPO.
De ce mai are nevoie EPPO
Fosta șefă DNA a povestit și de ce mai are nevoie pentru funcționarea optimă a Parchetului European: anchetatori și analiști.
”Trebuie să avem mai mulți anchetatori financiari și analiști aici, în Luxemburg. Nu este ușor să faci investigații în 22 de state membre diferite, cu 22 de proceduri diferite - iar infractorii sunt liberi să se deplaseze tot timpul, sunt liberi să-și mute bunurile dintr-un loc în altul”.
Între altele, şefa EPPO a mai afirmat că finanțarea anuală din Luxemburg, de aproape 45 milioane de euro, ”nu este un buget imens pentru un birou de procuror”, comparativ cu banii care vin din alte state membre, inclusiv România.
Posibil obstacol
Un potențial obstacol în calea succesului EPPO este faptul că cinci țări - Danemarca, Ungaria, Irlanda, Polonia și Suedia - au optat să rămână în afara acestuia.
Asta înseamnă că diverse probleme ce apar în aceste 5 țări pot fi investigate numai dacă există un element transfrontalier cu o țară care a aderat la EPPO.
Un alt ”semn rău”, povestește Kovesi, este că Finlanda și Slovenia nu au numit încă procurori permanenți pentru EPPO. Reprezentanța permanentă finlandeză la UE a precizat că Helsinki vrea să numească procurori cu jumătate de normă, ”din cauza unui număr foarte limitat de cauze penale care intră în competența EPPO”.
Dar șefa EPPO este pregătită să se confrunte în instanță cu acuzații că Parchetul European întrece măsura și ”îşi depăşeşte competenţele”.
Ea a subliniat că procurorii, cel mai probabil, vor fi hărțuiți și ar trebui să fie curajoși.
Citește și:
