Ion Iliescu susţine că adversarii politici nu trebuie să fie duşmani, iar consensul e calea de urmat pentru evoluţia României.
Într-o postare pe blog la 32 de ani de la Revoluţie, fostul preşedinte spune că anii care au urmat despărţirii de ceauşism au fost ani de sacrificii, lipsuri, de schimbări economice dureroase, chiar de eşecuri, dar că autorităţile de la acel moment au reuşit ceea ce şi-au propus ca obiectiv strategic: integrarea în UE şi în NATO.
Au reuşit asta pentru că au fost solidare în promovarea intereselor ţării şi au păstrat dialogul politic şi social.
Iliescu subliniază că a ales ca metodă de guvernare consensul şi îşi exprimă regretul că, de la o vreme, confruntarea a devenit instrumentul rezolvării tuturor crizelor, unele inevitabile, subliniind că adversarii politici nu sunt duşmani care trebuie distruşi, iar dialogul şi negocierea nu sunt semne de slăbiciune.
Iată întreaga sa postare de pe blog:
”Dragi compatrioţi,
Cei treizeci şi doi de ani scurşi de la momentul începerii Revoluţiei Române, act de curaj şi de demnitate al naţiunii române, au cunoscut schimbări radicale în sistemul politic, în societate, în statutul României în Europa şi în lume.
Asta nu înseamnă că am epuizat agenda Revoluţiei, agendă schiţată de revoluţionarii din Timişoara, după 15 decembrie 1989, şi definitivată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în Comunicatul său pentru ţară, din seara zilei de 22 decembrie 1989.
O revoluţie este, poate părea paradoxal unora, un act din perspectiva timpului lung.
Nu am avut o baghetă magică, care să ne permită schimbarea lucrurilor peste noapte. Anii care au urmat despărţirii de ceauşism au fost ani de sacrificii, lipsuri, de schimbări economice dureroase, chiar de eşecuri.
Mergeam pe un drum pe care nimeni nu mai mersese până atunci. Am reuşit ceea ce ne-am propus ca obiectiv strategic, integrarea în UE şi în NATO, pentru că am reuşit să fim solidari în promovarea intereselor noastre, şi am păstrat dialogul politic şi social. Am ales ca metodă de guvernare consensul, deşi nu au lipsit momentele de confruntare, în stradă, dar şi pe scena politică.
Au învins raţiunea şi responsabilitatea faţă de viitorul României.
Regret să constat că, de la o vreme, confruntarea a devenit instrumentul rezolvării tuturor crizelor, inevitabile, cele mai multe, pentru că nu suntem izolaţi de ceea ce se petrece în lume.
Nu, adversarii politici nu sunt duşmani, care trebuie distruşi. Dialogul şi negocierea nu sunt semne de slăbiciune.
Ar fi fost bine să fi depăşit criza politică şi socială din decembrie 1989, care a dus la schimbarea de regim politic, prin dialog şi negociere. Dar regimul ceauşist a ales confruntarea cu societatea şi din această cauză am avut atâtea victime nevinovate în acele zile.
Dar am învăţat, atunci, o lecţie: libertatea, demnitatea, democraţia, sunt lucruri pentru care merită să lupţi, indiferent de circumstanţe.
Aduc omagiul meu tuturor celor care s-au jertfit, civili şi militari, pentru a fi liberi. Regret dispariţia dintre noi a doi oameni care au reprezentat, etic şi moral, un exemplu pentru ceea ce a însemnat Revoluţia Română: Claudiu Iordache şi Vasile Marcu.
România va reuşi să-şi depăşească problemele dacă societatea va rămâne solidară, iar democraţia nu va fi golită de conţinut. România este un proiect al tuturor, pentru toţi. Numai aşa Revoluţia Română are un sens şi o finalitate. Merită să ne gândim la asta, şi să acţionăm în consecinţă”.
Dosarul Revoluţiei şi inculpatul Iliescu
Amintim că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în noiembrie, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu e acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
Ion Iliescu a refuzat să dea declarații în Dosarul Revoluției și nu-și asumă sau cel puțin nu arăta că și-ar asuma ceva din cele întâmplate după 22 decembrie 1989, spune procurorul Cătălin Ranco Pițu, cel care l-a trimis în judecată pentru crime împotriva umanității.
Într-un interviu exclusiv acordat SpotMedia.ro, procurorul Cătălin Ranco Pițu, șeful Secției Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ, a relatat cum a decurs interacţiunea cu fostul preşedinte.
“Strict din punct de vedere juridic, nu am colaborat pentru că fostul președinte a uzat de dreptul de a nu da declarații. E o dorință legala. Informal m-am întâlnit cu fostul președinte de mai multe ori.
Nu pot să spun că își asumă ceva. În mod repetat l-am întrebat despre cele 850 de persoane decedate după ce dumnealui a preluat puterea politică și militară.
În calitate de lider al CFSN, era lider total politico-militar cu toate prerogativele lui Nicolae Ceaușescu, deci conform Statului TPI ar fi primul responsabil pentru crimă împotriva umanității. Desigur, cum spuneam, beneficiază de prezumția de nevinovăție", ne-a spus procurorul.