Armata germană va dispune de un nou serviciu militar, voluntar şi în format redus, care va fi denumit ”Apărarea Patriei” sau ”Un An pentru Germania” şi al cărui obiectiv este consolidarea forţelor armate în faţa unor crize punctuale, catastrofe naturale şi de mediu, exclusiv interne, a anunţat marţi ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer.
Stagiul va consta într-o scurtă perioadă de instrucţie militară, de şase luni, după care participanţii vor avea statutul de rezervişti timp de şase ani.
''Termenul de apărare a Patriei trebuie înţeles într-un sens amplu, la fel ca şi cuvântul Patrie'', aşadar, nu va avea ''conotaţii naţionaliste'' şi va fi expresia unei ''armate integrate într-o societate democratică, cum este cea germană'', a declarat titulara portofoliului Apărării, citată de agenţia EFE.
Armata cu 1.000 de voluntari
Acest serviciu militar voluntar, care pentru prima promoţie va încorpora circa o mie de tineri, va fi complementar forţelor armate în situaţii determinate, numai în interiorul Germaniei, fără a fi avută în vedere participarea la misiuni internaţionale.
Activitatea de instrucţie va fi împărţită în două părţi, prima cu prezenţă şi cealaltă la distanţă, astfel încât participanţii să-şi poată continua studiile sau activitatea profesională.
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat formal în Germania pe 1 iulie 2011, în urma unei decizii a celui de-al doilea executiv al cancelarului Angela Merkel şi după îndelungi discuţii în interiorul blocului politic conservator.
Trecerea la o armată alcătuită din soldaţi profesionişti a generat polemici, întrucât până atunci se considera că forţele armate trebuie să fie ancorate în ansamblul societăţii germane şi să reprezinte toate categoriile sociale.
Adversarii suspendării stagiului militar obligatoriu susţin că o armată de profesionişti implică riscul atragerii în rândurile ei a unor simpatizanţi ai extremei drepte sau a unor fanatici de arme motivaţi doar de dorinţa de a dobândi pregătire militară.
Reforma armatei germane a condus şi la o reducere graduală a efectivelor ei, de la circa 240.000 în 2011 la aproximativ 170.000 în prezent.
