- 4.000 de militari ruși au fost masați la granița cu Ucraina;
- SUA susţin că această țară nu va rămâne singură în fața agresiunii;
- Manevrele militare ar putea fi un test la care Putin îl supune pe Joe Biden;
- Obiectivul Rusiei pare a fi de a amplasa în mod permanent formațiuni militare considerabile la granița sa de vest;
- Șefii diplomației americane și române au discutat despre “presiunile persistente” asupra flancului estic al NATO;
La mijlocul săptămânii trecute, în urma unui sondaj de opinie, Vladimir Putin a câștigat din nou poziția de cel mai arătos bărbat din Rusia.
În timp ce o parte din omenire își dădea cu părerea și glumea despre sex-appeal-ul liderului rus, la granița cu Ucraina, Kremlinul masa trupe, provocând un val de îngrijorare internațională.
“Urmărim cu o mare atenție activitățile militare ale Rusiei de la granița cu Ucraina. Uniunea Europeană oferă un sprijin ferm Ucrainei în ce privește suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Josep Borrell, comisarul european pentru politică internațională.
În jur de 4.000 de militari au fost transferați pe frontiera de vest a Rusiei în ultima săptămână. Comandamentul militar al SUA din Europa a anunțat “o iminentă criză”, conform unei informații publicate de New York Times.
Putin îi dă un test lui Joe Biden?
Rusia a invadat Peninsula Crimeea în anul 2014 și tot atunci au avut loc ciocniri între trupe trimise de Kremlin - “omuleții verzi”, militari fără însemne și armata ucraineană. În luptele din Donbas, regiunea de est a Ucrainei, au murit mai mult de 13.000 de militari și peste 3.000 de civili.
Deși în 2015 se semnează o încetare a focului între cele două părți, acord garantat de Franța și Germania, de atunci au existat zeci de incidente armate între separatiștii susținuți de Moscova și armata ucraineană.
Această nouă escaladare a tensiunilor din estul Ucrainei este văzută de unii analiști ca un test la care Putin supune noua administrație a SUA.
"Președintele Biden și-a afirmat sprijinul neclintit pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei în Donbas și Crimeea”, se arată într-un comunicat dat publicității de Departamentul de Stat al SUA, în urmă cu câteva zile.
De asemenea, președintele Ucrainei Vlodimir Zelensky a anunțat că a avut o convorbire de 50 de minute cu președintele american.
“Am discutat în detaliu situația din Donbas. Președintele Biden m-a asigurat că Ucraina nu va rămâne niciodată singură în fața agresiunii Rusiei”, a declarat Zelensky.
Dacă Putin dorea să testeze reacția noii administrații americane, răspunsul primit a fost rapid, ferm și fără echivoc. SUA vor susține Ucraina în cazul unui conflict.
Crimeea, o cucerire costisitoare
Dar masarea trupelor și aducerea de echipament militar la granița cu Ucraina au, conform unor experți, și o altă semnificație.
Din punct de vedere strategic, Rusia are o mare problemă cu Crimeea. Invazia din 2014 a fost un succes politic pentru liderul rus. Acesta a ajuns la o susținere de peste 70% în țară, chiar dacă pe plan internațional, Putin a devenit un personaj negativ, iar președinția sa a fost percepută ca o dictatură.
Crimeea, noul teritoriu strategic prin care Rusia controlează Marea Neagră, a devenit o povară financiară pentru Kremlin. Pentru a-și consolida puterea militară, e nevoie de investiții uriașe în infrastructură și economia locală, dar și o legătură cu Rusia continentală.
Așa a apărut Podul Kerch care traversează strâmtoarea cu același nume, are o lungime de 19 kilometri și căi de rulare pentru transportul feroviar și auto.
Cu toată măreția și rapiditatea construcției începute în 2016 și încheiate în 2019, cu un pod nu se face primăvară, iar Crimeea a rămas un teritoriu izolat de Rusia, sărac și cu o populație tot mai nemulțumită de noua stăpânire.
O sursă a tensiunilor ține de faptul că Peninsula a rămas fără apă. Autoritățile ucrainene au blocat alimentarea cu apă prin Canalul Crimeea de Nord, canal care asigura 85% din necesarul peninsulei.
Una dintre explicațiile noilor mișcări de trupe pare a fi forțarea de către Rusia a realizării unui culoar teritorial de 500 de kilometri către Crimeea, dar asta ar însemna un război total între cele două state, cu o evoluție și pagube greu de estimat.
Kremlinul dă asigurări că nu amenință pe nimeni
"Armata rusă se deplasează pe teritoriul rus în direcțiile pe care le consideră necesare, în modul în care consideră…, pentru a asigura o securitate fermă țării noastre", a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția Tass. Oficialul a dat asigurări că „acest lucru nu ar trebui să alarmeze pe nimeni.”
"Rusia nu reprezintă o amenințare pentru nicio țară din lume, …nu reprezintă o amenințare nici pentru Ucraina", a mai spus purtătorul de cuvânt, adăugând că Rusia „a luat întotdeauna propria securitate foarte în serios”.
Vladimir Putin are mai mult de pierdut dacă declanșează un nou conflict armat decât dacă își va păstra statutul de băiat rău care hărțuiește, amenință și bagă zâzanie în NATO și Uniunea Europeană.
Un conflict ar însemna și mai multă izolare pentru Rusia, crearea unei alianțe puternice în interiorul UE, dar și între SUA și Uniunea Europeană, una hotărâtă să-i reziste lui Putin. Va duce la stoparea controversatului proiect Nord Stream 2, care acum e contestat, dar rămâne încă o posibilitate comercială între Rusia și Germania.
Conflictul va genera și mai multe sancțiuni economice pentru Rusia, o și mai mare accelerare a investițiilor în Europa pentru asigurarea independenței energetice și, nu în ultimul rând, o posibilă șubrezire a influenței lui Putin în propria sa țară.
Situația de acum, din Rusia, e diferită de cea din 2014. O mare parte a generației tinere vrea o schimbare la Kremlin. Există un lider al Opoziției, e vorba de Alexei Navalnîi, care se află în închisoare, iar protestele și cenzura sunt o realitate ce nu mai poate fi mascată prin propagandă. La toate acestea se adaugă și criza provocată de pandemie.
Manevre militare vizibile și intenționate
Deși puterea lui Putin se erodează, un război ar putea însemna o prăbușire pentru Rusia în noul context.
Ucraina nu mai e statul slab din urmă cu 7 ani, abia ieșit de sub tutela Moscovei. De atunci, prin sprijin occidental s-a dezvoltat economic, a întărit și modernizat armata, serviciile de informații și și-a construit o rețea de aliați în zonă, e vorba de statele baltice, de Polonia, dar și de Finlanda și Suedia, extrem de atente și sensibile la manevrele militare ale Moscovei.
“Mișcările rusești sunt vizibile și intenționate. Vor să fie observate. Nu par a fi de mărimea ce ar putea indica o invazie, nici din Crimeea, nici din altă parte. Obiectivul este de a amplasa formațiuni militare considerabile permanent pe frontiera ucraineană…”, a scris Michael Kofman, cercetător și expert în ce privește forțele armate ruse, într-o postare pe Twitter.
Michael Kofman mai spune că aceste mișcări de trupe au un rol de intimidare, nefiind programate exerciții militare și nici nu arată ca fiind o pregătire pentru invazie.
România și SUA au discutat despre “presiunile persistente” ale Rusiei pe flancul estic al NATO
În data de 30 martie, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, și secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, au o convorbire telefonică amănunțită, care “a inclus și un schimb de vederi cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre, care este esențială pentru securitatea transatlantică, fiind reiterată evaluarea comună cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică a Alianței Nord-Atlantice.
Șeful diplomației române a prezentat elementele principale care orientează acțiunea României, printre care necesitatea consolidării posturii NATO de descurajare și apărare la Flancul Estic al NATO, la Marea Neagră”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe al României.
Limbajul diplomatic dezvăluie că în această convorbire s-a atins problema spinoasă a “presiunilor persistente” pe care le face Rusia asupra “flancului estic al NATO”, înțelegându-se că atât partea americană, cât și cea română au luat în serios ceea ce se întâmplă la granița de est a Ucrainei.