Republica separatistă autoproclamată Nagorno Karabah este aproape golită în întregime de locuitorii săi, sâmbătă, când peste 100.000 de refugiaţi au ajuns în Armenia, anunţă un purtător de cuvânt al premierului Nikol Paşinian, Nazeli Baghdassarian.
Potrivit unor date oficiale, aproximativ 120.000 de armeni trăiau în enclava separatistă azeră înaintea anunţului spectaculos al dizolvării acesteia, săptămâna aceasta. În doar câteva zile, 80% din populaţie şi-a părăsit casa, de frica represaliilor, arzându-şi bunurile personale înainte de a intra în coloana de refugiaţi.
Apeluri ale Azerbaidjanului de a rămâne în enclavă au rămas fără efect.
„Mai sunt câteva sute de funcționari, de lucrători în serviciile de urgență, voluntari şi persoane cu nevoi speciale, care se pregătesc şi ele să plece”, a anunţat, într-o postare pe X fostul mediator al drepturilor Nagorno Karabah, Artak Beglarian, care precizează că aceste informaţii „nu sunt oficiale”.
ONU a anunţat că trimite în acest weekend o misiune în Nagrono Karabah, care să evalueze în principal nevoile umanitare, după ce organizaţia nu a mai avut acces în această regiune „de aproximativ 30 de ani”.
„Guvernul Azerbaidjanului şi ONU s-au pus de acord asupra unei misiuni în regiune. Misiunea va avea loc în weekend. N-am avut acces în această regiune de aproximativ 30 de ani, din cauza situaţiei geopolitice complicate. Este, aşadar, important să putem intra”, a precizat un purtător de cuvânt al șefului ONU, Stéphane Dujarric.
O echipă de zece persoane condusă de către oficiali de la Biroul Afacerilor Umanitare (OCHA) „va încerca să evalueze situaţia pe teren şi să identifice nevoile umanitare, atât ale oamenilor care rămân, cât şi ale celor care se deplasează”, a precizat el.
„Trebuie să amintim necesitatea ca toată lumea să respecte dreptul internaţional, mai ales drepturile omului”, a subliniat Stéphane Dujarric, adăugând că ONU cooperează cu Guvernul armean pentru a face faţă acestui aflux de refugiaţi care traversează frontiera.
Separatiştii au decretat joi dizolvarea „tuturor instituţiilor guvernamentale (...) la 1 ianuarie 2024”, marcând sfârşitul existenţei „republicii Nagorno Karabah” (Arţak) autoproclamată în urmă cu 30 de ani.
Această regiune - cu o populaţie majoritar creştină - care s-a desprins prin secesiune din Azerbaidjan - cu o populaţie majoritar musulmană -, la dezintegrarea URSS, s-a opus timp de 30 de ani Baku, în două războaie, în perioada 1988-1994 şi în toamna lui 2020.