Directorul SRI Eduard Hellvig a avut marţi o ieşire publică, lucru rar de când a preluat funcţia.
El a făcut mai multe declaraţii în faţa studenţilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, cu ocazia împlinirii a 15 ani de la debutul Studiilor de securitate şi intelligence la Cluj-Napoca.
E nevoie de naţionalism
În opinia sa, un naţionalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit şi recultivat şi de cei care au gândire democratică şi echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului.,
El a făcut trimitere la o zicală veche a nemţilor transilvăneni conform căreia ”Prima generaţie luptă, a doua generaţie munceşte şi abia a treia generaţie mănâncă̆”, spunându-le studenţilor că ei sunt generaţia care se poate bucura de rezultatele acestor decade de frământări şi de acumulări.
”O auzeam des, pentru că mi se explica de ce trebuie să muncesc şi să lupt. Şi mi se zicea că va veni şi generaţia care va mânca, dar nu va fi generaţia mea. Eu cred că, la scara istoriei României, generaţia care se poate bucura de rezultatele acestor decade de frământări şi de acumulări este generaţia voastră. A cetăţenilor care au în acelaşi timp identitate românească, europeană şi globală. Folosiţi-vă această putere cu înţelepciune”, a fost mesajul său pentru studenţi.
”Ca o părere personală, cred că un naţionalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit şi recultivat şi de cei care au gândire democratică şi echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului.
Voi, cu deschiderea şi educaţia de care vă bucuraţi, puteţi defini un nou sentiment de mândrie, un patriotism pro-occidental, al cetăţeanului român conectat la valori democratice europene şi aspiraţii globale.
Puteţi, în acelaşi timp, prin participare şi implicare, să puneţi presiune pe cei din jur, pe instituţii, pe restul societăţii, pentru ca lucrurile în care credeţi să se întâmple”, li s-a adresat Eduard Hellvig studenţilor.
El le-a spus acestora că cel mai important este să nu renunţe la ideile şi valorile în care cred şi să lupte pentru ele mereu.
”Eu, din păcate, am văzut mulţi prieteni din facultate care au renunţat la ideile generoase pe care le susţineam când eram studenţi, de dragul unor compromisuri pentru putere. Aşa ceva trebuie evitat!
Pentru că politica adevărată înseamnă susţinerea unor valori şi a unor principii, nu doar câştigarea puterii. Voi, generaţiile actuale de studenţi, puteţi defini forma şi semnificaţia viitoarelor decade pentru dezvoltarea României.
O veţi face trăind într-o societate cu mult mai multe opţiuni decât în urmă cu 30 de ani, mai conectată, mai liberă, mai prosperă, mai echilibrată”, a afirmat Hellvig.
SRI a făcut şi greşeli
Directorul SRI admite că Serviciul a făcut şi greşeli, precizând că el cunoaşte ”păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite pe nedrept”, aşa cum ştie că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul “acoperiţilor” şi agenda acestora, că ”fantoma Securităţii este încă ataşată de imaginea SRI” şi că se vorbeşte în continuare despre oamenii din SRI ca despre ”securişti”, ceea ce, în opinia sa, este complet nedrept.
”Sigur că SRI-ul a făcut şi greşeli. Multe, în aceşti 32 de ani. Să repari greşelile făcute este un proces complicat care cere timp, expertiză şi foarte mult efort. Greşeala unui şef afectează un întreg departament, iar adesea majoritatea oamenilor din acel departament sunt oameni de toată cinstea.
Să schimbi părerile oamenilor despre un serviciu secret este şi mai complicat. Încercăm să o facem treptat, dar încă nu este suficient. Câteva dintre ele, făcute înainte de mandatul meu, au fost greşeli importante şi cu siguranţă criticii mei vor găsi îndeajuns de multe şi din timpul mandatului meu.
Îmi cer în mod sincer scuze pentru ele - pentru toate, inclusiv pentru cele de dinaintea mea”, a declarat Hellvig.
El a precizat că este permanent ghidat de dorinţa de a construi, nu de a distruge.
”Cunosc păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept. Ştiu şi de problemele generate de unii foşti lucrători ai SRI poziţionaţi fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conştienţi de aceste probleme şi vom face tot ce ţine de noi pentru a le rezolva”, a subliniat directorul SRI.
Oamenii din SRI nu sunt securişti
Eduard Hellvig spune că ştie că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul “acoperiţilor” şi agenda acestora în diverse sectoare strategice.
”Vă pot asigura că de la începutul mandatului meu activitatea lor se desfăşoară strict în limitele legii”, a precizat el.
”Ştiu că fantoma Securităţii este încă ataşată de imaginea noastră, aşa cum a revenit de multe ori în spaţiul public românesc în aceste decenii. Dar şi aici am făcut lucruri de care sunt mulţumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securităţii către CNSAS. Şi suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta.
Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuşi foarte bucuros că eu şi colegii mei ne-am asumat şi am făcut acest lucru absolut necesar. Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziţia cercetătorilor a informaţiilor declasificate despre evenimente care au avut loc şi după 1989”, a declarat Hellvig.
În opinia sa, vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului.
”Sigur că se mai fac erori. Se vorbeşte în continuare despre oamenii din SRI ca despre securişti. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituţie merită să se vorbească despre ei în termeni corecţi. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, şi au aflat despre vechea Securitate din cărţi şi din arhive”, a afirmat directorul SRI.