România a devenit o piață emergentă de consum de droguri, conectată direct la rețele europene de distribuție, iar traficul nu mai are doar o dimensiune de tranzit. Concluzia apare în raportul de activitate pe 2025 al DIICOT, care arată că importurile sunt realizate prin rute comerciale legale – în special prin servicii de curierat internațional – sau prin intermediari ce exploatează mobilitatea ridicată din spațiul comunitar.
Procurorii subliniază caracterul transnațional al aprovizionării. „România, prin marile sale municipii, nu mai este doar un spațiu de tranzit, ci și o piață de consum emergentă, conectată la rețele europene de distribuție a drogurilor”, arată instituția. În 2025, un număr important de traficanți a fost trimis în judecată pentru introducerea de droguri și substanțe psihoactive noi din Europa de Vest, în special din Olanda și Spania, prin colete aparent obișnuite.
Potrivit DIICOT, acest mod de operare confirmă migrarea traficului dintr-o activitate complet clandestină către una care utilizează infrastructura economică legală.
Rețele fragmentate, micro-grupări locale și liceeni consumatori
O altă tendință evidențiată în raport este fragmentarea rețelelor de distribuție. În marile orașe, mai ales în cele cu centre universitare, modelul organizațiilor ierarhizate este înlocuit sau completat de micro-rețele locale, formate din câțiva indivizi care distribuie direct către consumatori.
DIICOT atrage atenția și asupra scăderii vârstei consumatorilor. Elevi de liceu ajung să achiziționeze substanțe interzise, motiv pentru care, în București, a fost încheiat un acord cu Inspectoratul Școlar. Procurori specializați participă la întâlniri cu elevii pentru a prezenta riscurile legale și consecințele asupra sănătății.
Rețelele sunt frecvent întâlnite în zone cu densitate mare de populație, nivel de trai scăzut sau activitate nocturnă intensă. De asemenea, apar rețele familiale implicate în comercializarea de substanțe psihoactive, ceea ce ilustrează caracterul descentralizat și adaptabil al fenomenului.
Droguri mai periculoase și combinații înșelătoare
Raportul pe 2025 indică o diversificare a tipurilor de droguri și o creștere a riscului sanitar. Deși canabisul rămâne cea mai răspândită substanță, autoritățile semnalează o creștere a drogurilor de mare risc și, mai ales, a substanțelor psihoactive noi (NPS).
Au fost identificate combinații de NPS comercializate drept cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieții de noapte și evenimentelor culturale urbane. Tendința reflectă evoluții similare la nivel european, unde produsele noi și amestecurile mai profitabile au un impact major asupra sănătății publice.
Din perspectivă sociologică, fenomenul afectează în special tinerii și persoanele cu venituri instabile sau expuse excluziunii sociale, transformând traficul de droguri într-o problemă medicală și socială, nu doar penală.
Reprimarea, necesară, dar insuficientă
Procurorii avertizează că abordarea exclusiv punitivă este insuficientă. „Deși necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri”, arată DIICOT, subliniind că transnaționalizarea, digitalizarea și adaptabilitatea organizațională impun o strategie coerentă.
Potrivit instituției, politicile antidrog trebuie să trateze fenomenul simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică.
Europa de Vest, suprasaturată de cocaină. Estul – piață emergentă
La nivel global, piața drogurilor continuă să se extindă, alimentată de supraproducție și diversificare, arată datele citate din World Drug Report 2025. Peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an.
În Europa, diferențele regionale sunt evidente: Vestul este suprasaturat de cocaină și MDMA, cu capturi de peste 120 de tone în Belgia și 60 de tone în Olanda, unde laboratoare industriale produc la scară largă pentru piețele recreative și festivaluri.
În Europa de Est, inclusiv în România, Polonia și Bulgaria, crește expunerea tinerilor la substanțe psihoactive noi, distribuite prin canale digitale și ambalate în forme înșelătoare, prezentate ca suplimente sau produse aparent „legale”.
Cifrele anului 2025 în România
În 2025, autoritățile din România au capturat:
- 3.102,47 kg de droguri, dintre care:
-1.090,05 kg droguri de mare risc
-2.012,42 kg droguri de risc (1.969,9 kg canabis)
- 53.820 de comprimate
- 23,77 litri substanțe lichide
- 3.682 doze LSD
Au fost descoperite și ridicate 2.258 de culturi/plante de canabis, însumând 881,02 kg masă vegetală verde.
Potrivit DIICOT, traficul de droguri și substanțe psihoactive noi rămâne una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată în spațiul urban, iar Bucureștiul și alte mari orașe reprezintă un studiu de caz relevant pentru adaptarea piețelor ilegale la globalizare, digitalizare și transformările socio-economice.